Vor fi plătiţi pentru a nu se mai droga. Statul care a luat o astfel de decizie pentru dependenţii de droguri

California ar putea deveni primul stat american care îi va plăti pe dependenții de droguri pentru a nu se mai droga, relatează The Independent.

După ce, numărul de decese din caza supradozei de droguri a crescut considerabil, autoritățile californiene încearcă ceva radical: vor ca statul să fie primul care să plătească oamenii pentru a rămâne sobri.

Guvernul federal face acest lucru de ani de zile cu veteranii din armată, iar cercetările arată că aceasta este una dintre cele mai eficiente modalități de a-i face pe oameni să renunțe la consumul de droguri precum cocaina și metamfetamina, stimulente pentru care nu există tratamente farmaceutice disponibile.

Funcționează în felul următor: Oamenii primesc mici stimulente sau plăți pentru fiecare test de droguri negativ pe o perioadă de timp. Majoritatea persoanelor care finalizează programul de tratament fără niciun test pozitiv pot câștiga câteva sute de dolari.

Se numește „gestionare a situațiilor neprevăzute”, iar guvernatorul Gavin Newsom a cerut guvernului federal permisiunea de a folosi banii din impozite pentru a o plăti prin intermediul Medicaid, programul comun al statului și al guvernului federal de asigurări de sănătate pentru persoanele defavorizate și cu handicap, care acoperă aproape 14 milioane de persoane din California.

#platiti #California #Droguri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.