Vremea rece majorează cererea de gaz în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au fluctuat miercuri dimineaţa, în condiţiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creşterea cererii de gaze şi va demonstra cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 08.42 a.m. cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau puţin modificate, la 138 euro pentru un Megawatt-oră, după ce au scăzut cu 1%.

Miercuri, cotaţiile la gaze au fluctuat, înregistrat mici scăderi şi creşteri. Europenii au început să-şi încălzească locuinţele şi companiile, în urma temperaturilor scăzute, în special în nordul continentului. De asemenea, producţia de energie eoliană în Marea Britanie este afectată de viteza scăzută a vânturilor, ceea ce va duce la majorarea cererii de gaze pentru generarea de electricitate.

Depozitele de gaze din Europa sunt relativ pline în această perioadă a anului şi livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) continuă să sosească. Dar încă se menţin riscurile deoarece vremea extrem de rece ar putea duce rapid la golirea stocurilor, lăsând continentul expus în cazul reducerii livrărilor, scrie Agerpres.

Traderii urmăresc cu atenţie evoluţia temperaturilor în Europa şi cât de mult se vor extinde temperaturile scăzute în Asia. În contextul livrărilor scăzute din Rusia, Europa este puternic dependentă de gazele naturale lichefiate, pe care regiunea le-a atras cu succes, în urma cererii reduse din partea marilor cumpărători asiatici.

Dar situaţia se schimbă deja, China a majorat luna trecută achiziţiile, după răcirea vremii, iar cererea pentru cărbune şi gaze a crescut.

Liderii europeni i-au îndemnat pe consumatori să facă economii la energie pentru a putea depăşi iarna. În plus, continentul încearcă să îşi extindă rapid infrastructura pentru a putea primi mai multe gaze lichefiate, iar Germania ar urma să inaugureze primul său terminal de import încă de luna aceasta.

#cerere #gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.