Vremea rece majorează cererea de gaz în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au fluctuat miercuri dimineaţa, în condiţiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creşterea cererii de gaze şi va demonstra cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 08.42 a.m. cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau puţin modificate, la 138 euro pentru un Megawatt-oră, după ce au scăzut cu 1%.

Miercuri, cotaţiile la gaze au fluctuat, înregistrat mici scăderi şi creşteri. Europenii au început să-şi încălzească locuinţele şi companiile, în urma temperaturilor scăzute, în special în nordul continentului. De asemenea, producţia de energie eoliană în Marea Britanie este afectată de viteza scăzută a vânturilor, ceea ce va duce la majorarea cererii de gaze pentru generarea de electricitate.

Depozitele de gaze din Europa sunt relativ pline în această perioadă a anului şi livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) continuă să sosească. Dar încă se menţin riscurile deoarece vremea extrem de rece ar putea duce rapid la golirea stocurilor, lăsând continentul expus în cazul reducerii livrărilor, scrie Agerpres.

Traderii urmăresc cu atenţie evoluţia temperaturilor în Europa şi cât de mult se vor extinde temperaturile scăzute în Asia. În contextul livrărilor scăzute din Rusia, Europa este puternic dependentă de gazele naturale lichefiate, pe care regiunea le-a atras cu succes, în urma cererii reduse din partea marilor cumpărători asiatici.

Dar situaţia se schimbă deja, China a majorat luna trecută achiziţiile, după răcirea vremii, iar cererea pentru cărbune şi gaze a crescut.

Liderii europeni i-au îndemnat pe consumatori să facă economii la energie pentru a putea depăşi iarna. În plus, continentul încearcă să îşi extindă rapid infrastructura pentru a putea primi mai multe gaze lichefiate, iar Germania ar urma să inaugureze primul său terminal de import încă de luna aceasta.

#cerere #gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria cărnii de porc din Republica Moldova, considerată până recent cea mai dinamică ramură agricolă, a suferit în 2025 cea mai severă contracție din ultimele două decenii, pe fondul focarelor de pestă porcină. Producția a scăzut cu 35%, iar pierderile bugetare sunt estimate la sute de milioane de lei. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 februarie 2026.

Potrivit expertului, anul 2024 a reprezentat un maxim istoric pentru sector, cu o producție de 38,9 mii tone de carne de porc în fermele comerciale. În 2025 însă, pe fondul a două focare de pestă porcină, producția a coborât la circa 27,2 mii tone, revenind la nivelul de acum un deceniu.

Ioniță a subliniat importanța strategică a ramurii pentru economie. „Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, sectorul generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs aici aduce alți trei lei în ramurile conexe”, a explicat expertul. Creșterea porcinelor consumă aproximativ o treime din cerealele produse în Republica Moldova și susține industrii conexe precum furajele și aditivii furajeri.

Sectorul porcin este singura ramură agricolă prezentă în top 10 ramuri ale economiei după încasările per angajat, ajungând la circa 2,2 milioane lei anual per salariat. În fermele comerciale lucrează aproximativ 1.100 persoane, iar pe întreg lanțul valoric sunt generate încă circa 4.700 locuri de muncă, adică aproape 6.000 de persoane implicate.

În ultimii 20 de ani, contribuțiile la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori. Dacă în 2005 fermele achitau circa 11 milioane lei, în 2024 acestea au contribuit cu 822 milioane lei. În 2025 însă, pe fondul crizei sanitare, suma a scăzut la 618 milioane lei, iar pierderile bugetare pentru 2025–2026 sunt estimate la peste 400 milioane lei.

„Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor poate fi recuperat de buget în maximum doi ani”, a punctat Ioniță.

Datele prezentate arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005 circa 84% din consum provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri.

Totuși, din cauza scăderii producției, în 2025 ponderea cărnii de porc din import a urcat la 20,6%. Fermele au fost nevoite să importe porci vii în volum de 11,4 mii tone masă vie, față de doar 1,2 mii tone în 2024, pentru a-și onora contractele.

Consumul total anual de carne de porc în Republica Moldova este de circa 57 mii tone, reprezentând peste jumătate din consumul total de carne. În medie, un locuitor consumă 65 kg de carne pe an, dintre care 33 kg revine cărnii de porc.

Valoarea pieței a crescut de la 210 milioane lei în 1995 la 4,3 miliarde lei în 2023, dar a coborât la 3,9 miliarde lei în 2025 din cauza crizei sanitare.

Ioniță avertizează că, fără intervenții rapide, există riscul pierderii unei ramuri care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare importante. Expertul consideră însă că, prin sprijin rapid pentru fermele comerciale, sectorul ar putea reveni pe creștere până la sfârșitul anului.