Vremea rece majorează cererea de gaz în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au fluctuat miercuri dimineaţa, în condiţiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creşterea cererii de gaze şi va demonstra cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 08.42 a.m. cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau puţin modificate, la 138 euro pentru un Megawatt-oră, după ce au scăzut cu 1%.

Miercuri, cotaţiile la gaze au fluctuat, înregistrat mici scăderi şi creşteri. Europenii au început să-şi încălzească locuinţele şi companiile, în urma temperaturilor scăzute, în special în nordul continentului. De asemenea, producţia de energie eoliană în Marea Britanie este afectată de viteza scăzută a vânturilor, ceea ce va duce la majorarea cererii de gaze pentru generarea de electricitate.

Depozitele de gaze din Europa sunt relativ pline în această perioadă a anului şi livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) continuă să sosească. Dar încă se menţin riscurile deoarece vremea extrem de rece ar putea duce rapid la golirea stocurilor, lăsând continentul expus în cazul reducerii livrărilor, scrie Agerpres.

Traderii urmăresc cu atenţie evoluţia temperaturilor în Europa şi cât de mult se vor extinde temperaturile scăzute în Asia. În contextul livrărilor scăzute din Rusia, Europa este puternic dependentă de gazele naturale lichefiate, pe care regiunea le-a atras cu succes, în urma cererii reduse din partea marilor cumpărători asiatici.

Dar situaţia se schimbă deja, China a majorat luna trecută achiziţiile, după răcirea vremii, iar cererea pentru cărbune şi gaze a crescut.

Liderii europeni i-au îndemnat pe consumatori să facă economii la energie pentru a putea depăşi iarna. În plus, continentul încearcă să îşi extindă rapid infrastructura pentru a putea primi mai multe gaze lichefiate, iar Germania ar urma să inaugureze primul său terminal de import încă de luna aceasta.

#cerere #gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.