„Vremuri noi, aceleași greble!” Precizările Asociației MĂR referitor la declarațiile Alei Nemerenco

14 Sept. 2021, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 15:37 // Actual //  MD Bani

După ce Ala Nemeronco a făcut mai multe declarații despre activitatea sectorului HoReCa, în contextul situației epidemiologice, , reprezentanții Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată indignați și vin cu mai multe precizări în acest sens.

Potrivit acestora, declarațiile făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii nu corespunde cu prevederile Hotărârii CNESP. De asemenea, nu este stabilit un mecanism clar de verificare a documentației COVID din partea vizitatorilor.

„Hotărârea CNESP nr.61 din 9 septembrie 2021 (https://bit.ly/39aiZBO) nu prevede modalitatea de prezentare a documentației COVID din partea vizitatorilor. De asemenea, nu prevede nici mecanismul de verificare a acestor documente. Chiar mai mult, în hotărâre nu este descris nici mecanismul de control din partea instituțiilor cu funcție de control. Aceste lucruri și conținutul de facto al Hotărârii, contravine declarațiilor făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii.”

Vremuri noi, aceleași greble

MĂR precizează că autoritățile emit doar decizii generale cu caracter de executare, însă nu fac referire la modul de implementare și verificare.
„Autoritățile statului din nou emit doar decizii generale cu caracter de executare, fără a explica mecanismul de implementare și de control. Astfel, lăsând la latitudinea instituțiilor cu funcție de control, aprecierea subiectivă a respectării sau nerespectării deciziei CNESP. Ca și în trecut, această manieră de lucru lasă loc de abuzuri față de cei care trebuie să execute deciziile CNESP. Vremuri noi, aceleași greble.”

Club de noapte și ring de dans

De asemenea, reprezentanții asociației fac anumite precizații referitor la „cluburile de noapte și ringurile de dans”.

„Asociația MĂR reiterează, Codul CAEM (Codul Activităților Economice din Moldova) nu prevede așa tipologie ca și „club de noapte”, cu atât mai mult că, pe teritoriul Republicii Moldova nu avem unități distractive or de alimentație publică înregistrate ca și „ring de dans” (cod CAEM 56.30, 93.29).
Clasificarea și atribuirea codului CAEM unei activități economice se atribuie în dependență de activitatea principală a unei unități.
Sectorul HoReCa a evoluat în diversitatea serviciilor prestate, codul CAEM rămânând neactualizat. În prezent, orice tip de unitate de alimentație publică poate presta servicii, atât de deservire, organizare de evenimente distractive, dansuri, conferințe, cât și evenimente concertistice.
În această ordine de idei, apare întrebarea ce se dorește ca și măsură epidemiologică, prin specificarea noțiunilor de „ring de dans” și „club de noapte”?
Ambiguitatea prevederilor au ca și consecință controale neîntemeiate din partea organelor de forță în rândul tuturor unităților de alimentație publică (de agrement ori nu).”
Potrivit MĂR, această lacună normativă și consecințele abuzive care au loc la controalele organizate de angajații MAI au fost comunicat de mai multe ori Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, cât și în cadrul ședinței pe care au avut-o cu doamna Prim-ministru, însă fără rezultate.
„Se vede că nici de această dată nimeni nu vrea să ne audă. Lipsa prevederilor clare în deciziile CNESP și cu atât mai mult lipsa instrucțiilor, creează abuzuri”.

 Rol simbolic și nu unul consultativ

Acestea fiind menționate, Asociația consideră că colaborarea și comunicarea autorităților cu asociațiile de profil par a avea doar un rol simbolic și nu unul consultativ.
„Asociația MĂR reiterează necesitatea creării unui consiliu consultativ pe lângă CNESP, pentru a evita astfel de situații, care reduc din eficiența măsurilor adoptate pentru sănătatea publică și subminează, atât autoritatea instituțiilor responsabile, cât și a mediului de afaceri.”

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 16:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII