„Vremuri noi, aceleași greble!” Precizările Asociației MĂR referitor la declarațiile Alei Nemerenco

14 Sept. 2021, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 15:37 // Actual //  MD Bani

După ce Ala Nemeronco a făcut mai multe declarații despre activitatea sectorului HoReCa, în contextul situației epidemiologice, , reprezentanții Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată indignați și vin cu mai multe precizări în acest sens.

Potrivit acestora, declarațiile făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii nu corespunde cu prevederile Hotărârii CNESP. De asemenea, nu este stabilit un mecanism clar de verificare a documentației COVID din partea vizitatorilor.

„Hotărârea CNESP nr.61 din 9 septembrie 2021 (https://bit.ly/39aiZBO) nu prevede modalitatea de prezentare a documentației COVID din partea vizitatorilor. De asemenea, nu prevede nici mecanismul de verificare a acestor documente. Chiar mai mult, în hotărâre nu este descris nici mecanismul de control din partea instituțiilor cu funcție de control. Aceste lucruri și conținutul de facto al Hotărârii, contravine declarațiilor făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii.”

Vremuri noi, aceleași greble

MĂR precizează că autoritățile emit doar decizii generale cu caracter de executare, însă nu fac referire la modul de implementare și verificare.
„Autoritățile statului din nou emit doar decizii generale cu caracter de executare, fără a explica mecanismul de implementare și de control. Astfel, lăsând la latitudinea instituțiilor cu funcție de control, aprecierea subiectivă a respectării sau nerespectării deciziei CNESP. Ca și în trecut, această manieră de lucru lasă loc de abuzuri față de cei care trebuie să execute deciziile CNESP. Vremuri noi, aceleași greble.”

Club de noapte și ring de dans

De asemenea, reprezentanții asociației fac anumite precizații referitor la „cluburile de noapte și ringurile de dans”.

„Asociația MĂR reiterează, Codul CAEM (Codul Activităților Economice din Moldova) nu prevede așa tipologie ca și „club de noapte”, cu atât mai mult că, pe teritoriul Republicii Moldova nu avem unități distractive or de alimentație publică înregistrate ca și „ring de dans” (cod CAEM 56.30, 93.29).
Clasificarea și atribuirea codului CAEM unei activități economice se atribuie în dependență de activitatea principală a unei unități.
Sectorul HoReCa a evoluat în diversitatea serviciilor prestate, codul CAEM rămânând neactualizat. În prezent, orice tip de unitate de alimentație publică poate presta servicii, atât de deservire, organizare de evenimente distractive, dansuri, conferințe, cât și evenimente concertistice.
În această ordine de idei, apare întrebarea ce se dorește ca și măsură epidemiologică, prin specificarea noțiunilor de „ring de dans” și „club de noapte”?
Ambiguitatea prevederilor au ca și consecință controale neîntemeiate din partea organelor de forță în rândul tuturor unităților de alimentație publică (de agrement ori nu).”
Potrivit MĂR, această lacună normativă și consecințele abuzive care au loc la controalele organizate de angajații MAI au fost comunicat de mai multe ori Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, cât și în cadrul ședinței pe care au avut-o cu doamna Prim-ministru, însă fără rezultate.
„Se vede că nici de această dată nimeni nu vrea să ne audă. Lipsa prevederilor clare în deciziile CNESP și cu atât mai mult lipsa instrucțiilor, creează abuzuri”.

 Rol simbolic și nu unul consultativ

Acestea fiind menționate, Asociația consideră că colaborarea și comunicarea autorităților cu asociațiile de profil par a avea doar un rol simbolic și nu unul consultativ.
„Asociația MĂR reiterează necesitatea creării unui consiliu consultativ pe lângă CNESP, pentru a evita astfel de situații, care reduc din eficiența măsurilor adoptate pentru sănătatea publică și subminează, atât autoritatea instituțiilor responsabile, cât și a mediului de afaceri.”

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!