Vreți să dăm Rusiei 700 de milioane? Vucic critică sancțiunile americane asupra gigantului petrolier NIS

Președintele sârbe, Aleksandar Vucic, a confirmat că Statele Unite vor impune sancțiuni complete asupra Naftna Industrija Srbije (NIS), companie deținută majoritar de Gazprom Neft, începând cu mijlocul lunii ianuarie. Aceste sancțiuni, conform lui Vucic, nu sunt legate de activitățile militare ale Rusiei, ci au ca scop presarea Serbiei să adopte politici mai apropiate de cele ale SUA, scrie THE INSIDER.

Într-un interviu acordat presei de stat sârbe, Vucic a subliniat incertitudinile legate de sancțiuni, mai ales în ceea ce privește amploarea acestora și momentul exact al aplicării. El a menționat că guvernul sârbe face eforturi pentru a câștiga timp și pentru a se pregăti corespunzător.

Vucic a ridicat, totodată, o întrebare directă adresată americanilor: „Vreți să dăm Rusiei 500-700 de milioane de euro?”. Președintele sârb a confirmat că Serbia este pregătită să cumpere pachetul de acțiuni al Gazprom Neft și Gazprom în NIS, în cazul în care sancțiunile vor fi impuse. Valoarea estimată a acțiunilor este de aproximativ 1 miliard de euro, iar statul sârbe are suficiente fonduri pentru a le achiziționa.

În prezent, Gazprom Neft deține 50% din acțiunile NIS, iar Gazprom are o cotă de 6,15%. Statul sârbe deține aproape 30% din companie.

Vucic a mai declarat că, în ciuda sancțiunilor iminente, Serbia are suficiente rezerve de petrol și că nu trebuie să existe temeri legate de lipsa combustibilului. De asemenea, ministrul sârbe al Minelor și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a confirmat că două echipe specializate au fost formate pentru a minimiza impactul sancțiunilor asupra NIS și pentru a asigura continuitatea negocierilor cu Rusia în ceea ce privește furnizarea de gaze.

Gazprom Neft deține o cotă semnificativă în NIS din 2008, iar atât SUA, cât și UE au inclus compania pe lista neagră începând cu 2014.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni. sua #serbia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a recomandat autorităților separatiste din regiunea Transnistria să accepte ofertele de sprijin venite din partea Chișinăului, în contextul unei crize energetice severe provocate de încetarea fluxului de gaze naturale de către Rusia. Începând cu 1 ianuarie, Gazprom a suspendat livrările de gaze către regiune, după expirarea acordului de tranzit prin Ucraina, lăsând sute de mii de locuitori fără apă caldă și căldură.

„Am înțeles că guvernul moldovean a oferit deja Transnistriei energie și, de asemenea, asistență umanitară, care nu a fost acceptată până acum”, a declarat Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe.

Potrivit publicației Politico, conducerea pro-Kremlin a Transnistriei a refuzat atât furnizarea de gaze de pe piața europeană, cât și ajutorul umanitar oferit de autoritățile moldovene. Hipper a subliniat importanța cooperării între Tiraspol și Chișinău: „Încurajăm Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul pentru a aborda situația în interesul populației locale.”

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a acuzat Rusia de crearea intenționată a acestei crize energetice:
„Asta este o criză de securitate pe care Rusia, prin militarizarea energiei, încearcă să o inducă în regiune. Au oprit furnizarea de gaze către regiunea pe care o controlează, inclusiv prin staționarea ilegală de trupe militare acolo, și nu permit nimănui să ajute regiunea”, a declarat Recean.

Totodată, premierul a exprimat optimism cu privire la o soluție pe termen lung: „Obiectivul nostru este să reintegrăm țara. Iar acest lucru ar trebui să pornească de la retragerea trupelor ruse, pentru ca noi să putem administra regiunea în mod corespunzător. Suntem aici pentru a oferi o soluție pașnică la acest conflict.”

Criza energetică din Transnistria amplifică tensiunile regionale și subliniază fragilitatea situației din teritoriu, unde sunt staționați peste o mie de soldați ruși, menținând regiunea într-o stare de izolare și dependență.