Wall Street este din nou în alertă, dar de data aceasta vinovatul nu este inflaţia

Wall Street se confrunta cu o noua perioada de volatilitate, insa de data aceasta nu inflatia este factorul declansator. Investitorii, de la cei mici pana la marile fonduri, se tem de incetinirea cresterii economice a Statelor Unite, ceea ce pune presiune asupra pietelor financiare.

In ultimele doua saptamani, S&P 500 a pierdut toate castigurile acumulate de la alegerea lui Donald Trump ca presedinte, perioada in care investitorii considerau ca agenda sa este una „pro-crestere”. De asemenea, Nasdaq 100, dominat de companiile din tehnologie, a intrat temporar intr-o corectie vineri, dupa ce a scazut cu peste 10% in 17 zile, pe fondul vanzarilor agresive ale investitorilor.

Analistii financiari avertizeaza asupra cresterii riscului de stagflatie – un fenomen economic caracterizat prin stagnare economica combinata cu inflatie ridicata. Inflatia ramane persistenta, somajul a crescut pe fondul reducerilor de personal din sectorul federal initiate de administratia Trump, iar cresterea economica a incetinit comparativ cu ritmul anterior.

„Piata este foarte confuza in privinta politicilor tarifare ale lui Trump”, a declarat Jeremy Siegel, profesor de finante la Universitatea din Pennsylvania. Acesta considera ca incertitudinea actuala ar putea duce la o corectie si mai mare, in contextul in care investitorii incep sa isi reevalueze optimismul excesiv.

Pietele financiare au fost zguduite in special de scaderile semnificative in sectorul tehnologic. Nvidia Corp. a pierdut aproape 1 trilion de dolari din capitalizarea sa de piata in doua luni, iar un indice Bloomberg al celor mai mari sapte companii tech – Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia si Tesla – a scazut cu peste 12% in ultimele trei saptamani.

„Aceasta este o piata extrem de dificila”, a declarat Thomas Thornton, fondatorul Hedge Fund Telemetry. Acesta avertizeaza ca investitorii raman prea dornici sa cumpere, iar o corectie autentica se produce doar atunci cand toata lumea incearca sa iasa de pe piata si nu mai exista doritori sa cumpere.

Pentru prima data din 2022, majoritatea investitorilor individuali cred ca preturile actiunilor vor continua sa scada in urmatoarele sase luni, potrivit unui sondaj realizat de American Association of Individual Investors. Doar 20% dintre respondenti sunt optimisti in ceea ce priveste evolutia pietei.

„Fiți pregătiți pentru mai multe ‘Trump pumps’ și ‘Trump dumps’”, a declarat Dennis Dick, trader la Triple D Trading. „Presedintele nu inceteaza sa vorbeasca, iar asta creeaza un mediu de tranzactionare extrem de imprevizibil.”

Startul anului 2025 a determinat analistii sa-si reevalueze previziunile optimiste pentru piata bursiera. Estimarile initiale indicau ca S&P 500 va incheia anul la 6.511 puncte, ceea ce ar fi insemnat o crestere de 13%. In realitate, indicele este deja in scadere cu 2% de la inceputul anului, ceea ce ridica semne de intrebare asupra viitorului pietelor financiare.

„Interpretarea optimista asupra primului an al administratiei Trump era gresita”, sustine Barry Bannister, strateg-sef la Stifel, Nicolaus & Co. „Trump este un disruptor si, pentru a construi o noua ordine, trebuie mai intai sa o darame pe cea veche. Asa ca era de asteptat sa vedem turbulente majore.”

Cu investitorii nesiguri si volatilitatea in crestere, pietele financiare ar putea avea un an mai dificil decat se anticipase initial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wall street.inflatie #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.