Wall Street este din nou în alertă, dar de data aceasta vinovatul nu este inflaţia

Wall Street se confrunta cu o noua perioada de volatilitate, insa de data aceasta nu inflatia este factorul declansator. Investitorii, de la cei mici pana la marile fonduri, se tem de incetinirea cresterii economice a Statelor Unite, ceea ce pune presiune asupra pietelor financiare.

In ultimele doua saptamani, S&P 500 a pierdut toate castigurile acumulate de la alegerea lui Donald Trump ca presedinte, perioada in care investitorii considerau ca agenda sa este una „pro-crestere”. De asemenea, Nasdaq 100, dominat de companiile din tehnologie, a intrat temporar intr-o corectie vineri, dupa ce a scazut cu peste 10% in 17 zile, pe fondul vanzarilor agresive ale investitorilor.

Analistii financiari avertizeaza asupra cresterii riscului de stagflatie – un fenomen economic caracterizat prin stagnare economica combinata cu inflatie ridicata. Inflatia ramane persistenta, somajul a crescut pe fondul reducerilor de personal din sectorul federal initiate de administratia Trump, iar cresterea economica a incetinit comparativ cu ritmul anterior.

„Piata este foarte confuza in privinta politicilor tarifare ale lui Trump”, a declarat Jeremy Siegel, profesor de finante la Universitatea din Pennsylvania. Acesta considera ca incertitudinea actuala ar putea duce la o corectie si mai mare, in contextul in care investitorii incep sa isi reevalueze optimismul excesiv.

Pietele financiare au fost zguduite in special de scaderile semnificative in sectorul tehnologic. Nvidia Corp. a pierdut aproape 1 trilion de dolari din capitalizarea sa de piata in doua luni, iar un indice Bloomberg al celor mai mari sapte companii tech – Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia si Tesla – a scazut cu peste 12% in ultimele trei saptamani.

„Aceasta este o piata extrem de dificila”, a declarat Thomas Thornton, fondatorul Hedge Fund Telemetry. Acesta avertizeaza ca investitorii raman prea dornici sa cumpere, iar o corectie autentica se produce doar atunci cand toata lumea incearca sa iasa de pe piata si nu mai exista doritori sa cumpere.

Pentru prima data din 2022, majoritatea investitorilor individuali cred ca preturile actiunilor vor continua sa scada in urmatoarele sase luni, potrivit unui sondaj realizat de American Association of Individual Investors. Doar 20% dintre respondenti sunt optimisti in ceea ce priveste evolutia pietei.

„Fiți pregătiți pentru mai multe ‘Trump pumps’ și ‘Trump dumps’”, a declarat Dennis Dick, trader la Triple D Trading. „Presedintele nu inceteaza sa vorbeasca, iar asta creeaza un mediu de tranzactionare extrem de imprevizibil.”

Startul anului 2025 a determinat analistii sa-si reevalueze previziunile optimiste pentru piata bursiera. Estimarile initiale indicau ca S&P 500 va incheia anul la 6.511 puncte, ceea ce ar fi insemnat o crestere de 13%. In realitate, indicele este deja in scadere cu 2% de la inceputul anului, ceea ce ridica semne de intrebare asupra viitorului pietelor financiare.

„Interpretarea optimista asupra primului an al administratiei Trump era gresita”, sustine Barry Bannister, strateg-sef la Stifel, Nicolaus & Co. „Trump este un disruptor si, pentru a construi o noua ordine, trebuie mai intai sa o darame pe cea veche. Asa ca era de asteptat sa vedem turbulente majore.”

Cu investitorii nesiguri si volatilitatea in crestere, pietele financiare ar putea avea un an mai dificil decat se anticipase initial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wall street.inflatie #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția