„Wow, şi asta aţi modificat. M-aţi impresionat”. Un nou brunch cu clienţii în stilul maib

Suntem mereu orientaţi către clienţi – este una dintre valorile maib pe care o promovăm și în temeiul căreia ne desfășurăm activitatea zi de zi.

Ne place să vedem clienţi mulţumiţi, ne încântă fiecare moment în care reuşim să surprindem plăcut clienţii şi să creăm experiențe de calitate.

Recent, clienții maib au fost invitați la o nouă întrevedere din seria brunch-urilor organizate de Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib, responsabilă de divizia Retail. La discuții, clienții au împărtășit experiențe și impresii cu privire la serviciile și produsele maib, au oferit feedbackuri constructive și idei referitor la ce și-ar mai dori să îmbunătățească, ce produse noi le-ar plăcea să apară în portofoliul băncii, dar și ce procese, în opinia lor, ar putea fi optimizate.

Prezenți la eveniment, angajații maib – Ghenadie Cernei, Director Servicii Electronice, Victoria Zanoga, șef Direcție Experiența Clienților, Sergiu Groza, șef al Departamentului Dezvoltare Produse Retail, Oleg Dragan, șef adjunct al Departamentului Vânzări Rețea Offline – au luat notițe, au oferit sfaturi și detalii privind anumite produse și servicii bancare, implicit actualizările acestora, au prezentat funcționalitățile aplicației mobile și chiar au intrat în culise, dezvăluind inclusiv unele dintre planurile de lansare a unor produse și servicii noi – produse mult așteptate de clienții comunității maib.

„Wow, și asta ați modificat. M-ați impresionat!” – a fost declarația unui client care sugerase anterior modificarea mesajului IVR al apelului către Contact Center și care chiar în timpul brunch-ului a fost plăcut surprins să descopere că feedbackul său a fost auzit, iar sugestiile – deja implementate.

Livrarea gratuită a cardurilor la domiciliu, modificarea scenariului de eliberare a cardului bancar la ATM anterior cash-ului, noile funcționalități în aplicația mobilă maibank, posibilitatea de programare a vizitei în sucursală, accesarea depozitelor și emiterea cardurilor noi în maibank, vizualizarea cashback-ului câștigat la fiecare tranzacție, reducerea numărului de formulare/ hârtiei în sucursale – sunt doar câteva dintre funcționalitățile maib apreciate de clienți, care le asigură plus valoare în raport cu banca aleasă.

„Sunt extrem de recunoscătoare clienților noștri pentru această întrevedere atât de constructivă și valoroasă din perspectiva îmbunătățirii experienței clienților. Voi fi încântată să revenim în cel mai scurt timp cu detalii referitor la implementarea ideilor și sugestiilor comunicate în cadrul brunch-ului, astfel încât să aibă în continuare cea mai bună experiență bancară pe piața autohtonă și să beneficieze de servicii și produse care să le depășească așteptările”, a menționat Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib.

Menționăm că brunch-urile cu clienții persoane fizice se desfășoară periodic, fiind parte din noua filosofie a brandului de a fi mai centrat pe clienți.

Următoarea ediție a brunch-ului va avea loc în regiune. Amintim că suntem la un click distanță, iar clienții maib pot oricând oferi un feedback privind experiența trăită în raport cu serviciile și produsele băncii, expediind un mesaj la adresa experienta.ta@maib.md.

#brunch #clienti #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.