Zarurile au fost aruncate! Moldova, la ani lumină de aderarea la NATO

Republica Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid, a declarat marţi seara ministrul moldovean al apărării Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLive.

Discuţiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianţă militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetăţenii, a subliniat el.

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum „puţină atenţie”.

Ministrul apărării susţine că renunţarea la statutul de neutralitate trebuie să coincidă cu dorinţa poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.

„Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii şi trebuie s-o facă luând în considerare opinia cetăţenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii ‘Rezoomat cu Ileana Pîrgaru’ de la RliveTV.

„Toţi vehiculează ideea cu NATO, dar doamna preşedinte n-a menţionat NATO, ci o alianţă. Iar alianţele sunt diferite, exista alianţe locale, regionale. Dar toţi cei care doresc să manipuleze acest subiect au invocat NATO”, a accentuat ministrul moldovean al apărării.

„NATO este o alianţă politico-militară foarte puternică, iar dorinţa de a deveni membru nu este suficientă. Trebuie să faci faţă, să fii acceptat, să implementezi standarde în sistemul de pregătire, dotare. În primul rând, nici nu se discută acest lucru acum, dar noi nici nu suntem pregătiţi. Este o discuţie doar pentru a crea polemici în societate, pentru a distrage atenţia de la alte probleme. În primul rând, trebuie să vedem ce doresc cetăţenii Republicii Moldova”, a argumentat Anatolie Nosatîi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aderare #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.