Zborul lui Richard Branson, ironizat de Jeff Bezos. Când va avea loc lansarea Blue Origin

Miliardarii nu se întrec doar pe Pământ, ci și în Spațiu. Compania lui Jeff Bezos, Blue Origin, a ironizat zborul lui Richard Branson de duminică.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Jeff Bezos (@jeffbezos)

Cu toate că înainte de marele eveniment, Jeff Bezos i-a urat baftă înainte, iar după zbor l-a felicitat după pe Branson, e clar că își dorește ca zborul de peste o săptămână să fie considerat mai important. Blue Origin a postat o imagine în care făcea o comparație iar principalul lucru de care se agață este altitudinea.

Only 4% of the world recognizes a lower limit of 80 km or 50 miles as the beginning of space. New Shepard flies above both boundaries. One of the many benefits of flying with Blue Origin. pic.twitter.com/4EAzMfCmYT

— Blue Origin (@blueorigin) July 9, 2021

Richard Branson și nava Unity au ajuns la 85 de kilometri, iar Blue Origin spune că pentru 96% din omenire, Spațiul începe de la 100 de kilometri altitudine. Iar racheta New Shepard cu care va zbura Jeff Bezos va ajunge la 100,5 kilometri.

From the beginning, New Shepard was designed to fly above the Kármán line so none of our astronauts have an asterisk next to their name. For 96% of the world’s population, space begins 100 km up at the internationally recognized Kármán line. pic.twitter.com/QRoufBIrUJ

— Blue Origin (@blueorigin) July 9, 2021

Când va avea loc lansarea lansarea Blue Origin

Blue Origin a anunțat toate informațiile despre zborul de peste 7 zile. La ora 14.30 va începe transmisiunea live, însă lansarea va avea loc în jurul orei 16.00. Apoi totul va dura în jur de 35 de minute din momentul lansării până când capsula se va întoarce pe Pământ. Alături de Jeff Bezos în racheta autonomă se va afla fratele său, Mark, Wally Funk care va bate recordul pentru cea mai bătrână persoană ajunsă în Spațiu, dar și o persoană care a plătit 28 de milioane de dolari la o licitație pentru acel loc. Momentan, identitatea acelei persoane nu a fost dezvăluită.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.