Zboruri directe spre Dubai, Tenerife, Alicante, Palma de Mallorca, Ibiza, Split şi Dubrovnik din București. Când încep

Blue Air anunţă şapte destinaţii noi de vacanţă din Bucureşti către Dubai, Tenerife, Alicante, Palma de Mallorca, Ibiza, Split, Dubrovnik şi introduce trei noi rute din Cluj către Heraklion, Zakynthos şi Rodos în cadrul orarului de vară 2022, scrie Ziarul Financiar.

“Blue Air a lansat deja Orarul de Vară 2022, pastrând în prim-plan destinatii aflate în topul preferințelor pasagerilor săi, precum insulele greceşti, și răspunzând cererii semnificative pentru vacante în Grecia prin introducerea a cinci rute noi – Salonic, Santorini, Corfu, Skiathos şi Chania (Creta) – zburând către zece destinaţii din Grecia anul viitor”, spun reprezentanţii companiei.

Noile rute adaugăte la reţeaua Blue Air pentru sezonul de vară din 2022 completează selecţia de destinaţii de agrement pentru sezonul de vară următor, oferind în acelaşi timp mai multe opţiuni pentru călătorii de vacanţă.

Astfel, începând cu vara anului 2022 va fi mult mai ușor să ajungeți la destinații precum Dubai, Tenerife, Alicante, Palma de Mallorca, Ibiza, sau Split. Zborurile vor fi operate de compania Blue Air.

#zbor direct #blue air #tenerife #București #Dubai #vacanta #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.