Zeci de mii de panouri fotovoltaice stau nefolosite în depozitele din Europa

Zeci de mii de panouri fotovoltaice stau nefolosite în depozitele din Europa, în perioada în care continentul se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Panourile rămân a fi neutilizat pentru că nu sunt suficienți ingineri care să le instaleze rapid pentru a ţine pasul cu cererea, informează Bloomberg.

„Panourile fotovoltaice sunt o infrastructură, nu poţi să pocneşti din degete şi să pui la punct infrastructura”, spune Jenny Chase, analist la BloombergNEF. Firmele care se ocupă de panouri fotovoltaice „încep să îşi dea seama că nu le instalează atât de rapid pe cât le achiziţionează”, adaugă analistul.

Aceste comenzi restante încep să se vadă în cifrele de export ale celui mai mare producător mondial de panouri fotovoltaice. Vânzările Chinei spre Europa s-au cifrat la 14,2 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iulie, sau 54 de gigawaţi, potrivit BloombergNEF. Este vorba despre o capacitate de producţie suficientă pentru a alimenta cu electricitate peste 16 milioane de gospodării din Germania şi peste capacităţile de 41 de gigawaţi prognozate de analiştii BNEF că vor fi instalate în Europa pe ansamblul acestui an.

Chiar şi aşa Europa urmează să instaleze în 2022 capacităţi record de producţie a energiei fotovoltaice, însă cifrele ar putea fi mult mai mari dacă toţi cei care cer panouri ar putea să le obţină, susţine Dries Acke, director la grupul de lobby Solar Power Europe.

„Cei care instalează panouri fotovoltaice din multe ţări au agenda completă pentru următoarele săptămâni şi luni”, spune Dries Acke. Potrivit acestuia, în cazul Belgiei şi Germaniei, panourile fotovoltaice comandate acum ar putea să fie instalate abia în luna martie a anului următor.

Problema este că instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiş este o sarcină cu un consum intensiv de forţă de muncă.

Unul dintre cei mai mari instalatori de panouri fotovoltaice pe acoperiş din Spania, firma Holaluz-Clidom SA, a decis să înfiinţeze o academie pentru a pregăti muncitori şi a-şi rezolva astfel deficitul de forță de muncă. În urmă cu un an, era nevoie de 180 de zile pentru a instala un sistem de panouri fotovoltaice pe acoperiş, însă acum compania a redus intervalul la 45 de zile, spune directorul general Carlota Pi Amoros.

„Există o cerere nebunească pentru panouri fotovoltaice în Spania. A venit toamna şi ne asigurăm clienţii că vor avea panourile instalate până la iarnă. Acesta este un argument de vânzare foarte puternic”, a spus Carlota Pi Amoros.

Deficitul de forță de muncă este principalul obstacol care stă în calea industriei solare din Europa în acest moment. Însă acumularea de panouri fotovoltaice în portul Rotterdam, cel mai mare din Europa, are legătură şi cu problemele de logistică.

#panouri fotovoltaice #Europa #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.