Ziua Muncii, 1 mai 2021. Originile și semnificația sărbătorii muncii

Ziua Internațională a Muncii se sărbătorește pe 1 mai. Dar cunoașteți care este adevărata semnificație a acestei ziel?

Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 mai, reprezintă un omagiu adus victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind decretată în 1889 de către Congresul Internaționalei Socialiste.

De-a lungul timpului, ziua de 1 Mai a fost adoptată în majoritatea statelor din lume, ziua devenind liberă între timp.

Din istorie

În 1872, aproximativ 100 de mii de muncitori din New York, care activau în industria construcțiilor, au organizat o grevă pe tema reducerii normei de lucru zilnice.

„Vrem normă de lucru de opt ore”, acesta era mesajul muncitorilor.

Însă prima dată când se face referire la data de 1 mai este în anul 1886, atunci când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, inițiază în cadrul întrunirii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, introducerea unei legi care presupunea ca ziua legală de muncă să aibă o durată de opt ore.

La 1 mai 1886, sute de mii de protestatari și-au strigat nemulțumirile în SUA. Însă aceasta nu este singura mișcare a muncitorilor americani: 90 de mii de manifestanți, din care aproape 40 de mii aflați în grevă, au protestat pentru ziua de 8 ore de muncă.

După aceste proteste, aproximativ 35 de mii de muncitoru au câștigat dreptul la 8 ore de muncă, legal, salariul fiind același ca până la proteste.

Cum a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume?

La nivel global, 1 Mai a devenit cunoscută odată cu incidentele violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Hayamarket din Chicago.

Peste 65.000 de manifestanți au protestat atunci, iar 4 dintre aceștia au fost împușcați. Mai târziu, în cursul serii, a fost aruncată o bombă spre coloana de polițiști.

Cum a ajuns să fie celebrată în fiecare an?

În 1888, odată cu întrunirea Federației Americane a Muncii, s-a stabilit că la data de 1 mai 1890 se va susține, prin manifestații și greve, ziua de 8 ore de muncă.

În 1889 s-a stabilit la Paris că 1 mai este ziua internațională a muncii. După demonstrațiile din SUA din 1890, 1 mai s-a transformat într-un eveniment anual.

Ziua de 1 mai devenit liberă în aproape toate statele lumii, excepție făcând Australia, Elveția și SUA, unde 1 mai nu este sărbătoare oficială.

#ziua muncii #sarbatoare #semnificatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.