Ziua Muncii, 1 mai 2021. Originile și semnificația sărbătorii muncii

Ziua Internațională a Muncii se sărbătorește pe 1 mai. Dar cunoașteți care este adevărata semnificație a acestei ziel?

Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 mai, reprezintă un omagiu adus victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind decretată în 1889 de către Congresul Internaționalei Socialiste.

De-a lungul timpului, ziua de 1 Mai a fost adoptată în majoritatea statelor din lume, ziua devenind liberă între timp.

Din istorie

În 1872, aproximativ 100 de mii de muncitori din New York, care activau în industria construcțiilor, au organizat o grevă pe tema reducerii normei de lucru zilnice.

„Vrem normă de lucru de opt ore”, acesta era mesajul muncitorilor.

Însă prima dată când se face referire la data de 1 mai este în anul 1886, atunci când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, inițiază în cadrul întrunirii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, introducerea unei legi care presupunea ca ziua legală de muncă să aibă o durată de opt ore.

La 1 mai 1886, sute de mii de protestatari și-au strigat nemulțumirile în SUA. Însă aceasta nu este singura mișcare a muncitorilor americani: 90 de mii de manifestanți, din care aproape 40 de mii aflați în grevă, au protestat pentru ziua de 8 ore de muncă.

După aceste proteste, aproximativ 35 de mii de muncitoru au câștigat dreptul la 8 ore de muncă, legal, salariul fiind același ca până la proteste.

Cum a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume?

La nivel global, 1 Mai a devenit cunoscută odată cu incidentele violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Hayamarket din Chicago.

Peste 65.000 de manifestanți au protestat atunci, iar 4 dintre aceștia au fost împușcați. Mai târziu, în cursul serii, a fost aruncată o bombă spre coloana de polițiști.

Cum a ajuns să fie celebrată în fiecare an?

În 1888, odată cu întrunirea Federației Americane a Muncii, s-a stabilit că la data de 1 mai 1890 se va susține, prin manifestații și greve, ziua de 8 ore de muncă.

În 1889 s-a stabilit la Paris că 1 mai este ziua internațională a muncii. După demonstrațiile din SUA din 1890, 1 mai s-a transformat într-un eveniment anual.

Ziua de 1 mai devenit liberă în aproape toate statele lumii, excepție făcând Australia, Elveția și SUA, unde 1 mai nu este sărbătoare oficială.

#ziua muncii #sarbatoare #semnificatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.