Ziua Muncii, 1 mai 2021. Originile și semnificația sărbătorii muncii

Ziua Internațională a Muncii se sărbătorește pe 1 mai. Dar cunoașteți care este adevărata semnificație a acestei ziel?

Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 mai, reprezintă un omagiu adus victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind decretată în 1889 de către Congresul Internaționalei Socialiste.

De-a lungul timpului, ziua de 1 Mai a fost adoptată în majoritatea statelor din lume, ziua devenind liberă între timp.

Din istorie

În 1872, aproximativ 100 de mii de muncitori din New York, care activau în industria construcțiilor, au organizat o grevă pe tema reducerii normei de lucru zilnice.

„Vrem normă de lucru de opt ore”, acesta era mesajul muncitorilor.

Însă prima dată când se face referire la data de 1 mai este în anul 1886, atunci când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, inițiază în cadrul întrunirii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, introducerea unei legi care presupunea ca ziua legală de muncă să aibă o durată de opt ore.

La 1 mai 1886, sute de mii de protestatari și-au strigat nemulțumirile în SUA. Însă aceasta nu este singura mișcare a muncitorilor americani: 90 de mii de manifestanți, din care aproape 40 de mii aflați în grevă, au protestat pentru ziua de 8 ore de muncă.

După aceste proteste, aproximativ 35 de mii de muncitoru au câștigat dreptul la 8 ore de muncă, legal, salariul fiind același ca până la proteste.

Cum a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume?

La nivel global, 1 Mai a devenit cunoscută odată cu incidentele violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Hayamarket din Chicago.

Peste 65.000 de manifestanți au protestat atunci, iar 4 dintre aceștia au fost împușcați. Mai târziu, în cursul serii, a fost aruncată o bombă spre coloana de polițiști.

Cum a ajuns să fie celebrată în fiecare an?

În 1888, odată cu întrunirea Federației Americane a Muncii, s-a stabilit că la data de 1 mai 1890 se va susține, prin manifestații și greve, ziua de 8 ore de muncă.

În 1889 s-a stabilit la Paris că 1 mai este ziua internațională a muncii. După demonstrațiile din SUA din 1890, 1 mai s-a transformat într-un eveniment anual.

Ziua de 1 mai devenit liberă în aproape toate statele lumii, excepție făcând Australia, Elveția și SUA, unde 1 mai nu este sărbătoare oficială.

#ziua muncii #sarbatoare #semnificatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.