Zona euro se confruntă cu cel mai puternic declin economic din ultimii doi ani

Activitatea economică din zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020. În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global, transmite Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte.

Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics, scrie Agerpres.

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice. De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

#declin economic #zona euro #recesiune #Energie #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt oferte au fost depuse pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț – Iași – Ungheni, contract care prevede și realizarea a aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. La procedură participă companii din România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania, Turcia și Ucraina.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România gestionează licitația pentru tronsonul 4, cuprins între DN24, în zona Iași, și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Sectorul are o lungime de 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a contractului este de 4,7 miliarde de lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene prin programul Security Action for Europe (SAFE). Durata totală de realizare este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Proiectul include lucrări de infrastructură complexe, printre care 14 poduri și pasaje, două tunele — cel mai lung având circa 1.760 de metri — și două noduri rutiere, unul de perspectivă cu drum de legătură spre viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.

CNIR precizează că va acorda punctaj suplimentar constructorului care își asumă finalizarea în cel mult 18 luni a segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni. Elementul de noutate al contractului este segmentul de autostradă care va fi construit dincolo de Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, de partea română. „Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Proiectul este corelat și cu dezvoltarea unui hub logistic multimodal la stația Berești, în raionul Ungheni, pe un teren de 18 hectare. Acesta este gândit ca un punct strategic la frontiera estică a Uniunii Europene, cu acces la rețeaua TEN-T, la infrastructura feroviară cu ecartament european și larg și la coridoarele de transport Centru–Nord.