Zona euro se confruntă cu cel mai puternic declin economic din ultimii doi ani

Activitatea economică din zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020. În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global, transmite Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte.

Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics, scrie Agerpres.

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice. De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

#declin economic #zona euro #recesiune #Energie #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).