Zona euro se confruntă cu cel mai puternic declin economic din ultimii doi ani

Activitatea economică din zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020. În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global, transmite Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte.

Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics, scrie Agerpres.

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice. De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

#declin economic #zona euro #recesiune #Energie #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră națională a Kazahstanului, KazMunayGas (KMG), a anunțat astăzi că, „cel puțin pentru moment”, nu se discută vânzarea Grupului Rompetrol, inclusiv Rompetrol Moldova, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața produselor petroliere din Republica Moldova.

Reacția oficială vine după ce, în ultimele zile, în presă au apărut informații privind o posibilă vânzare parțială, în perioada 2026–2027, a KMG International NV (KMGI), subsidiara deținută integral de KazMunayGas, în cadrul unei licitații care ar permite investitorilor să cumpere până la 50% din holding.

Într-un mesaj transmis presei, KMG a precizat că elaborarea unui plan complex de privatizare este „o practică obișnuită” și nu înseamnă automat luarea unei decizii de vânzare. „Este un proces standard și de lungă durată, în cadrul căruia sunt luați în considerare numeroși factori. În ceea ce privește KMGI, compania își desfășoară activitatea în mod normal, atingând indicatorii de producție și financiari. În acest sens, declarăm că în prezent nu se ia nicio decizie cu privire la privatizarea KMGI”, a transmis KazMunayGas.

Informațiile inițiale privind o potențială vânzare parțială au fost publicate de site-ul caliber.az și preluate ulterior de presa internațională, menționând că Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Kazahstan ar fi confirmat procedura de licitație deschisă în două etape. Tranzacția ar avea ca scop atragerea unui partener strategic, KMGI fiind formată din 28 de companii din România, Elveția, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia și Kazahstan. Grupul operează două rafinării în România – Petromidia și Vega –, un complex petrochimic, terminale și o rețea de aproximativ 1 400 de benzinării sub marca Rompetrol.

Potrivit sursei citate, o eventuală tranzacție ar face parte din strategia mai largă a KazMunayGas de modernizare operațională și atragere de investiții, menținând totodată o poziție solidă în piața energetică internațională.

În Republica Moldova, Rompetrol este unul dintre principalii jucători ai pieței carburanților, cu o rețea de 97 de stații și o cotă totală estimată de circa 44%. În raportul oficial pentru anul 2024, compania indică o cotă totală de 38,3%, dintre care segmentul vânzărilor cu amănuntul reprezintă 28,4%.

#vanzarea companiei #kazmunaygaz #rompetrol #carburanti