La sat, WC-ul cu apă în casă rămâne un lux! Mai puțin de jumătate dintre gospodării îl au

Mai puțin de jumătate dintre gospodăriile din mediul rural dispun de grup sanitar cu apă în interiorul locuinței, în timp ce în orașe această facilitate este aproape generalizată, arată datele Biroului Național de Statistică.

Astfel, 47,2% dintre gospodăriile rurale au grup sanitar cu apă în interiorul locuinței, comparativ cu 91,4% în mediul urban. Diferența este de peste 44 de puncte procentuale, ceea ce înseamnă că accesul la una dintre cele mai elementare comodități rămâne de aproape două ori mai redus în sate.

Un decalaj similar se observă în cazul băii sau dușului. În localitățile rurale, doar 56,1% dintre gospodării au baie sau duș în interiorul locuinței, față de 92,5% în orașe. Totodată, la apeduct sunt conectate 56,2% dintre gospodăriile rurale, comparativ cu 96,2% dintre cele urbane. Sistem de canalizare au 71% dintre gospodăriile de la sate și 97,6% dintre cele de la oraș.

Totodată, la fiecare 100 de gospodării urbane revin, în medie, 77 de computere, notebook-uri sau tablete, în timp ce în mediul rural sunt doar 31. Cu mașini de spălat automate sunt dotate 95 din 100 de gospodării urbane și 70 din 100 în mediul rural.

În ceea ce privește aparatele de aer condiționat, acestea sunt prezente în 29% dintre gospodăriile urbane și în doar 5,4% dintre cele rurale. Autoturism au 37,9% dintre gospodăriile urbane și 28,2% dintre cele rurale.

#wc #sat #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat