„10 LEI” Igor Hîncu, EduJoc: Oferim copiilor posibilitatea de a crea propria poveste utilizând simple cuburi din lemn

În 2012, Igor Hîncu și soția sa Victoria au lansat compania EduJoc, una dintre primele afaceri sociale din Republica Moldova. Antreprenorii au adus un produs relativ nou pe piața din țara noastră, jucăriile educative, care, pe atunci nu prea se găseau la noi. Acum, ambii promovează educația prin jucării printre părinți și profesori, organizând și diverse traininguri în școli, grădinițe. Despre ce înseamnă o afacere socială, care sunt privilegiile pentru astfel de companii, cum a aflat despre acest model de business și investițiile obținute, reprofilare și împărțirea responsabilităților în cadrul companiei, Igor Hâncu a vorbit în cadrul emisiunii „1O LEI” realizată în parteneriat cu Bani.md.

Modelul de afacere socială l-au descoperit în cadrul unui training organizat la Riga. Potrivit lui Igor Hîncu, antreprenorul social privește dincolo de profit.

„Acest model de business este un model în care poți să faci ceea ce îți place și poți să oferite anumite soluții pe termen lung pentru anumite probleme cu care se confruntă societatea, dar în același timp să-ți asiguri și confortul social. Îți asumi un rol al statului, faci multe proiecte, acțiuni, oferi soluții, dar fără să cauți finanțare. Banii îi ai din profitul pe care îl generează afacerea.”

Prin activitatea sa, EduJoc își propune să rezolve problemele din sistemul educațional, care este deja învechit, dependența de ecrane a copiilor și lipsa de materiale didactice, resurse educative și jocuri. De asemenea, își propun să identifice soluții pentru incluziunea copiilor cu dizabilități.

În atelierul EduJoc din satul Floreni sunt create jucării educative, din materiale naturale, pentru copiii de la 1 la 99 de ani, spune Igor Hîncu. În cadrul emisiunii, antreprenorul s-a prezentat într-un mod inedit, folosind o jucărie despre care spune că este cartea lor de vizită.

„Toate jucăriile pe care le oferim noi sunt jucării care stimulează anumite abilități, contribuie la dezvoltarea cognitivă și emoțională. Sunt jucării care nu te plictisesc. Oferim copiilor invitația de a crea propria poveste utilizând simple cuburi din lemn.”

Atunci când au lansat afacerea, Igor și Victoria importau jucării educative din România, iar ulterior, datorită finanțărilor au deschis propriul atelier, dotat cu utilajul necesar pentru producere.

„Antreprenorii sociali sunt umili, dar țintesc sus. Avem urechea ciulită și suntem foarte deschiși la ce ne rezervă realitățile și la ceea ce ne sugerează experții.”

Potrivit lui Igor Hîncu, 90% din profitul obținut de EduJoc este investit în diverse acțiuni precum traininguri gratuite în școli și grădinițe despre dezvoltarea gândirii critice, de relaționare, de creare a poveștilor.

În prezent, în compania EduJoc sunt angajate șapte persoane cu normă deplină și alte câteva persoane angajate part-time sau sezonier. Printre angajați se numără și părinții lui Igor și ai Victoriei. Pe unii i-au adus acasă de peste hotare, iar pe alții i-au oprit să plece.

„Avem patru bunici angajați în companie. Am reușit să-i transformăm din oameni care trăiau cu pensia de la stat în oameni de creație.”

În viziunea cofondatorului EduJoc, antreprenoriatul social are avantajele sale față de antreprenoriatul clasic. De asemenea, el consideră țările slab dezvoltate au nevoie de afaceri sociale. Totuși, multe persoane ezită să lanseze afaceri sociale, întrucât nu sunt atât de „atractive”, nu sunt de acord cu ideea de a reinvesti profitul. De asemenea, nu sunt oferite privilegii pentru antreprenorii sociali.

„Singura facilitate pe care o avem la ora actuală ține doar de angajarea persoanelor social-vulnerabile. Așa putem obține înapoi de la stat taxele pe care le plătim pentru salarii.”

De asemenea, Igor subliniază faptul că în Republica Moldova nu avem un cadru normativ pentru afacerile sociale, iar oamenii nu înțeleg ce presupune un business social.

De asemenea, potrivit lui Igor Hîncu, în ultima perioadă au loc tot mai multe campanii de promovare a antreprenoriatului social în Republica Moldova. Iar aceste acțiuni trebuie să fie desfășurate în continuare.

În perioada pandemiei, EduJoc s-a reprofilat, a început să producă boxe de intubare, viziere și alte echipamente pentru medici. În cadrul emisiunii, Igor Hîncu a avut și o provocare de la noi. Pentru a afla mai multe detalii urmăriți interviul integral.

#igor hincu #jucarii educative #edujoc #afacere sociala #interviu #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.