10 LEI// Cum e să fii student la design vestimentar? Câți bani cheltui pentru colecția de licență

Vara nu e doar perioada vacanțelor. Vara e și despre un nou început, e perioada de admitere la universități. Află din interviul 10 LEI cum e să fii student la design vestimentar și descoperă colecțiile de licență ale absolvenților din acest an. De la ei vei afla câți bani vei cheltui pentru colecție, precum și alte informații utile despre procesul de studii.

Colecțiile de licență ale absolvenților specialității de design vestimentar sunt impresionante. Studenții au depus efort pentru a obține un rezultat pe măsura așteptărilor. Pe lângă muncă, pentru crearea acestor colecții sunt necesari și bani.

„Colecția mea de licență este bazată pe cultura romilor. Eu zic că e o temă destul de neobișnuită și sofisticată, care trebuia să o creăm în așa fel încât să nu fie prea mult țigănism, să zicem așa, să nu fie nici prea mult, nici prea puțin, și să se simtă și momentul de fashion în ea”, a menționat Anna Slobodeniuc, absolventă a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

„Mi-am permis toate acestea datorită mamei care m-a ajutat foarte mult și datorită coordonatorului meu care a depus foarte mult efort”, a recunoscut Anna.

Ana își va continua studiile de masterat în cadrul aceleași facultăți. Scopul ei este să cucerească podiumurile internaționale.

Pe cât sunt de impresionante colecțiile de licență, pe atât sunt de diferite. Denis Guțan, un alt absolvent, a creat colecția „Bones” (n.r. din engleză – Oase)

Prin colecția sa Denis și-a propus să abordeze o temă mai sensibilă și anume anorexia. Potrivit lui, acesta este un subiect actual și periculos.

„Foarte mulți oameni nu-și acceptă corpul, nu se iubesc pe sine. Iar această durere este foarte ascuțită, pronunțată și îi împiedică pe oameni să să se auto dezvolte și să trăiască o viață normală”, a declarat Denis.

Denis recunoaște că a cheltuit mult timp și bani pentru colecția de licență.

La prezentarea colecțiilor de licență au participat și coordonatorii, cei care au oferit un suport imens studenților în crearea acestor colecții. Chiar dacă studenții au fost mai modești și nu s-au lăudat cu rezultatele lor, coordonatorul Eugen Reabenkii a oferit mai multe detalii.

„De exemplu, Anna Slobodeniuc a obținut deja 4 diplome, până la licență. A participat la 4 concursuri la care a luat premiul I. Apoi, cineva dintre absolvenți a primit oferta să participe într-un proiect”, a declarat Eugen Reabenkii.

Potrivit coordonatorului, acum absolvenții Facultății de Arte Plastice și Design au acum oportunitatea să lucreze în țară, pe specialitatea lor, fără a pleca din țară, cum se întâmpla acum 10 ani.

Urmăriți interviul integral pentru mai multe detalii.

#absolvent #UPSC #design vestimentar #licenta #fashion #colectie #modă #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.