Neguța îi răspunde lui Sîrbu: „Dacă ați dori să îmi atacați reputația, ar trebui să mă lăudați”

„În calitate de consilier prezidențial în domeniul economic şi membru al Consiliului Suprem de Securitate, nu am situaţii de conflict de interese. Nu sunt beneficiar, direct sau indirect, nu sunt parte a grupurilor de interese sau a grupurilor politice care au tangenţă cu beneficiarii contractului de concesionare a AIC, nu am participat şi nu am luat decizii cu privire la concursul dat. Cu o asemenea reacție a venit consilierul prezidențial, Veaceslav Negruța, la sesizarea depusă astăzi la ANI de către deputatul Sergiu Sîrbu.

Potrivit lui Negruța, deciziile cu privire la concesionarea AIC în favoarea unui grup anume au fost luate în perioada când acesta nu deţinea vreo funcţie publică în Guvern, respectiv „nu aveam cum să fiu participant în legalizarea sau refuzul de legalizare a rezultatelor concursurilor de concesionare a AIC în favoarea unui grup de interese, inclusiv politicie, economice, financiare şi de altă natură”, a scris Negruța pe pagina sa de Facebook.

Acesta reiterez că, din 28 iunie 2013 s-a retras din exercitarea funcţiei de ministru al finanţelor, iar deciziile de atribuire a contractului de concesionare au fost aprobate mai târziu.

„Investigaţiile organelor statului, precum şi dezbaterile în cadrul CSS, ţin de modul de concesionare a AIC în favoarea şi în beneficiul unui grup de interese, care a fost gestionat de persoane apropiate şi conectate politic cu unii deputaţi şi grupuri parlamentare”, a mai comentat Negruța.

Totodată, consilierul prezidențial afirmă că, nu este în nici o situatie de conflict de interese, nu are conexiuni şi nici tangenţă cu beneficiarii contractului de concesionare şi nici cu deciziile de atribuire a contractului.

În condiţiile în care ANI va decide să efectueze verificări – sunt deschis să ofer toată informaţia necesară pentru a-mi proba lipsa de conflict de interese în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-mi revin.

Veaceslav Negruța a venit și cu un îndemn către deputatul Sergiu Sîrbu, îndemnând-ul să nu mai promoveze falsuri în adresa sa.

„În final, solicit respectuos să încetați promovarea falsurilor despre mine. În primul rând, asta nu vă face față ca deputat, într-al doilea rând, defăimarea și denigrarea nu intră sub acoperirea imunității parlamentare și purtați toată responsabilitatea juridică a acțiunilor dumneavoastră. În al treilea rând, dacă ați dori cu adevărat să îmi atacați reputația, ar trebui să mă lăudați, anume acesta e ultimul lucru pe care și l-ar dori din partea dumneavoastră orice persoană cu demnitate. Atât timp cât mă atacați, am conștiința împăcată”, a conchis Negruța.

Amintim că, astăzi Sergiu Sîrbu a anunțat că a sesizat ANI pentru a se expune dacă președinta țării, Maia Sandu, și consilierul acesteia, Veaceslav Negruța, nu s-au aflat în conflict de interese când au examinat la ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS) dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, deoarece „au avut un rol activ în acest proces, pe când erau miniștri în Guvernul Leancă”.

#Sergiu Sirbu #Veaceslav Negruta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.