Neguța îi răspunde lui Sîrbu: „Dacă ați dori să îmi atacați reputația, ar trebui să mă lăudați”

„În calitate de consilier prezidențial în domeniul economic şi membru al Consiliului Suprem de Securitate, nu am situaţii de conflict de interese. Nu sunt beneficiar, direct sau indirect, nu sunt parte a grupurilor de interese sau a grupurilor politice care au tangenţă cu beneficiarii contractului de concesionare a AIC, nu am participat şi nu am luat decizii cu privire la concursul dat. Cu o asemenea reacție a venit consilierul prezidențial, Veaceslav Negruța, la sesizarea depusă astăzi la ANI de către deputatul Sergiu Sîrbu.

Potrivit lui Negruța, deciziile cu privire la concesionarea AIC în favoarea unui grup anume au fost luate în perioada când acesta nu deţinea vreo funcţie publică în Guvern, respectiv „nu aveam cum să fiu participant în legalizarea sau refuzul de legalizare a rezultatelor concursurilor de concesionare a AIC în favoarea unui grup de interese, inclusiv politicie, economice, financiare şi de altă natură”, a scris Negruța pe pagina sa de Facebook.

Acesta reiterez că, din 28 iunie 2013 s-a retras din exercitarea funcţiei de ministru al finanţelor, iar deciziile de atribuire a contractului de concesionare au fost aprobate mai târziu.

„Investigaţiile organelor statului, precum şi dezbaterile în cadrul CSS, ţin de modul de concesionare a AIC în favoarea şi în beneficiul unui grup de interese, care a fost gestionat de persoane apropiate şi conectate politic cu unii deputaţi şi grupuri parlamentare”, a mai comentat Negruța.

Totodată, consilierul prezidențial afirmă că, nu este în nici o situatie de conflict de interese, nu are conexiuni şi nici tangenţă cu beneficiarii contractului de concesionare şi nici cu deciziile de atribuire a contractului.

În condiţiile în care ANI va decide să efectueze verificări – sunt deschis să ofer toată informaţia necesară pentru a-mi proba lipsa de conflict de interese în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-mi revin.

Veaceslav Negruța a venit și cu un îndemn către deputatul Sergiu Sîrbu, îndemnând-ul să nu mai promoveze falsuri în adresa sa.

„În final, solicit respectuos să încetați promovarea falsurilor despre mine. În primul rând, asta nu vă face față ca deputat, într-al doilea rând, defăimarea și denigrarea nu intră sub acoperirea imunității parlamentare și purtați toată responsabilitatea juridică a acțiunilor dumneavoastră. În al treilea rând, dacă ați dori cu adevărat să îmi atacați reputația, ar trebui să mă lăudați, anume acesta e ultimul lucru pe care și l-ar dori din partea dumneavoastră orice persoană cu demnitate. Atât timp cât mă atacați, am conștiința împăcată”, a conchis Negruța.

Amintim că, astăzi Sergiu Sîrbu a anunțat că a sesizat ANI pentru a se expune dacă președinta țării, Maia Sandu, și consilierul acesteia, Veaceslav Negruța, nu s-au aflat în conflict de interese când au examinat la ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS) dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, deoarece „au avut un rol activ în acest proces, pe când erau miniștri în Guvernul Leancă”.

#Sergiu Sirbu #Veaceslav Negruta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.