Lista pentru premiul Oscar la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional”, extinsă la 15 filme

Pandemia de COVID-19 a generat numeroase provocări, atât în ceea ce priveşte vizionarea filmelor, cât şi în privinţa procedurilor de votare. Pentru a se asigura că integritatea acestui proces rămâne intactă, comitetul de selecţie preliminară pentru lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS va vota printr-o procedură secretă, care va definitiva o listă scurtă de 15 filme provenind din ţări diferite, spre deosebire de anii precedenţi, când aceeaşi listă putea să includă cel mult 10 producţii cinematografice.

În anii precedenţi, votul preliminar se desfăşura în format fizic. În 2021, procesul va trebui să se desfăşoare într-un format virtual, care ridică o serie de îngrijorări suplimentare legate de securitatea procedurii. Ca urmare, Comitetul Executiv pentru film internaţional din cadrul AMPAS nu se va mai întruni pentru a extinde acea listă prin intermediul unor selecţii suplimentare. Consiliul de administraţie al AMPAS a aprobat aceste modificări în timpul unei şedinţe recente.

Din 2008, votul pentru secţiunea de lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS se realiza la Los Angeles, în prezenţa reprezentanţilor companiei PricewaterhouseCoopers, care dezvăluiau apoi titlurile filmelor care au primit cele mai multe voturi, în cadrul unei întruniri cu uşile închise a Comitetului Executiv pentru lungmetraj internaţional.

În timpul unor dezbateri de multe ori aprinse, comitetul selecta apoi filmele care urmau să completeze lista scurtă, iar acele pelicule au devenit cunoscute în industria de divertisment sub sintagma „saves” („rezerve”). Filme precum „The Great Beauty”, despre care s-a zvonit îndelung că ar fi deţinut acest statut, nu au fost niciodată verificate de AMPAS pentru a se vedea dacă au fost „rezervate” de către acel comitet în anii trecuţi.

Această procedură a fost adoptată după ce lungmetrajul românesc „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, nu a fost selectat în 2008 pe lista scurtă a premiului Oscar pentru cel mai bun film străin, deşi câştigase prestigiosul trofeu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în anul precedent.

Noul regulament adoptat în ianuarie 2021 a eliminat „rezervele”, iar primele 15 filme care primesc cele mai multe voturi vor alcătui lista scurtă, ce va fi anunţată pe 9 februarie. Această listă a fost extinsă de la 10 filme care formau până acum lista scurtă. Noua procedură nu lasă astfel nicio „plasă de siguranţă” care ar putea să corecteze eventualele omisiuni apărute în timpul procesului preliminar de votare.

Spre deosebire de celelalte categorii de la Oscar, categoria „cel mai bun lungmetraj străin” nu are o ramură distinctă în cadrul AMPAS care să îi fie dedicată. Diverşi cineaşti şi profesionişti din discipline diferite alcătuiesc Comitetul Executiv, din care fac parte mai multe nume sonore, precum Susanne Bier şi Larry Karaszewski. Comitetul Executiv pentru lungmetraj internaţional este responsabil pentru gestionarea regulamentelor din această categorie şi pentru a determina eligibilitatea filmelor propuse spre nominalizare.

Numărul filmelor candidate este mare în acest an, iar printre ele se află propunerile Danemarcei („Another Round”), Franţei („Two of Us”) şi Mexicului („I’m No Longer Here”). Propunerea României pentru o nominalizare la premiul Oscar la categoria „cel mai bun lungmetraj” este documentarul „colectiv”, regizat de Alexander Nanau.

După înregistrarea unui număr record de 93 de propuneri în această secţiune a AMPAS, membrii care s-au înscris pentru a vota lista scurtă la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional” vor putea să facă acest lucru în perioada 1-5 februarie. Lista scurtă va fi anunţată pe 9 februarie.

Nominalizările la premiile Oscar din 2021 vor fi anunţate pe 15 martie, iar cea de-a 93-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 25 aprilie.

#Oscar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.