17 august 1998 – Zi neagră pentru Moldova în urma crizei financiare din Rusia

17 Aug. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Aug. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Pe 17 august 1998, Federația Rusă a anunțat încetarea deservirii datoriei interne și externe, intrând în default tehnic. Criza a izbucnit brusc și devastator, prăbușind băncile, cursul rublei și întreaga economie. Moldova, al cărei comerț exterior depindea în proporție de peste 80% de Rusia, a fost grav afectată. Mărfuri și plăți de peste 200 de milioane de dolari au rămas blocate în Rusia, o sumă uriașă pentru acele vremuri, și care nu a mai fost recuperată niciodată.

Fostul premier și actual om de afaceri, Ion Sturza, a rememorat acea perioadă dificilă într-o postare pe Facebook, subliniind impactul devastator pe care l-a avut criza asupra Moldovei. Spațiul informațional comun, amplificat de televiziunile rusești, a declanșat panica și haosul în rândul populației, care a fost martoră la scene de disperare și lipsuri elementare.

„Ne-am dat foarte repede seama că valul care vine riscă să strivească cu totul Republica Moldova. Trebuia să acționăm rapid și cu fermitate. Dar cu ce aliați? Iurie Roșca și ortacii lui au blocat orice discuție și măsuri la nivel politic. Președintelui Lucinschii i s-au aburit ochelarii; Guvernatorul BNM cânta opere în stufiș la Holercani; FMI, BM – dolce vita în vacanță la Miami,” a scris Sturza.

În acest context, Sturza, împreună cu ministrul finanțelor de atunci, Arapu, și viceguvernatorul BNM, Ursu, au elaborat un plan anticriză în mare secret. Obiectivul principal a fost evitarea default-ului și salvarea sistemului bancar național. Decizia de a stopa toate plățile, inclusiv salariile și pensiile, pentru a proteja băncile și depunerile populației, a fost asumată de Sturza personal. Măsuri precum alimentarea nelimitată a caselor de schimb cu valută și aducerea zilnică de numerar de la Frankfurt au fost esențiale pentru stabilizarea situației.

„Panica și lipsa de reacție din zona politică ne-a permis să demarăm un șir de reforme cruciale: bugetar-fiscală, deetatizarea proprietății de stat, privatizarea pământului, reforma teritorială și multe altele,” a explicat Sturza.

Grație acestor măsuri, Moldova a fost singura țară din spațiul ex-sovietic care nu a intrat în incapacitate de plată, menținând sistemul financiar intact. Leul moldovenesc s-a depreciat, dar controlat și mult mai puțin decât rubla rusească.

Sturza reflectează acum asupra acelei perioade, subliniind lecțiile învățate: „Dacă ai decis, mergi până la capăt, fără ezitare!” El vede în acea criză o lecție importantă pentru cei care privesc cu nostalgie spre trecutul comun cu Rusia și subliniază că Moldova, desprinsă de influența rusă, a evitat soarta tragică a regiunilor precum Donbas.

„August liniștit!”, a încheiat Sturza mesajul său, subliniind importanța deciziilor luate atunci și lecțiile care rămân valabile și astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!