20 de ani de EURO: avantaje, dezavantaje şi absurdităţi. În noiembrie erau în circulație 27.640.019.753 de bancnote

Deşi oficial adoptată pe 1 ianuarie 1999, moneda euro a devenit o realitate tangibilă pentru majoritatea europenilor pe 1 ianuarie 2002, când au fost introduse în circulaţie primele monede şi bancnote euro, scrie Euractiv.

În noiembrie 2021 erau în circulaţie 27.640.019.753 de bancnote euro cu o valoare totală de 1.519 miliarde de euro, potrivit Băncii Centrale Europene. În plus, 141 miliarde de monede, în valoare totală de 31 miliarde de euro erau de asemenea în circulaţie.

Deşi un număr în creştere de consumatori fac plăţi fără numerar, volumul bancnotelor euro aflate în circulaţie a crescut, iar creşterea chiar a accelerat în ultimii doi ani. Cercetătorii BCE indică faptul că aceste bancnote sunt folosite din ce în ce mai mult ca activ sigur, atât în interiorul, cât şi în exteriorul zonei euro. Acest lucru este probabil cu atât mai relevant în timpul crizei generate de pandemie.

„O explicaţie posibilă este că în timpul crizei oamenii au recurs la cash ca instrument de gestionare a nesiguranţei“, arată Fabio Panetta, membru al Consiliului Executiv al BCE. „Iar accelerarea digitalizării nu anunţă un sfârşit iminent al cash-ului“, potrivit acestuia.

Chiar şi volumul monedelor euro în circulaţie continuă să crească. Dacă toate monedele ar fi puse una peste alta, acest turn subţire ar avea o înălţime de 63.460 de km, aproximativ o şesime din distanţa până la Lună.

Istoria euro este una scurtă, dar plină de turbulenţe. Marea recesiune din 2008, criza zonei euro din 2010, presiunile deflaţioniste din 2015-2019 şi pandemia şi-au pus toate amprenta asupra bilanţului BCE. În plus, compoziţia în schimbare a bilanţului băncii indică diferitele moduri în care gardianul euro a reacţionat în faţa provocărilor vremurilor.

Unul din obiectivele euro a fost de a ataca dominaţia mondială a dolarului ca rezervă de constituire a rezervelor. Deşi euro a devenit rapid a doua monedă ca importanţă, moneda nu a ajuns nici pe departe să atace rolul dolarului. Faţă de începutul istoriei sale, rolul euro pare acum să se fi diminuat.

Considerentele legate de consecinţele politice ale monedelor au dominat dintotdeauna gândirea francezilor cu privire la euro. Guvernul francez şi-a dorit o dependenţă mai redusă de SUA şi contracararea dominaţiei germane în interiorul Europei. Însă în timp ce după adoptarea euro temerile nemţilor privind independenţa băncii centrale locale şi inflaţiei nu s-au adeverit, Franţa nu a reuşit să-şi vadă obiectivul de reechilibrare a puterii economice în Europa realizat.

Vă întrebaţi de ce nu aţi traversat niciodată podurile de pe bancnotele euro? Motivul este că acestea sunt fictive. Sau cel puţin aşa au fost.

În 2011, însă, oraşul olandez Spijkenisse a profitat de oportunitatea de marketing de a fi primul oraş european reprezentat pe bancnotele euro construind practic cele şapte poduri peste canalele sale. Efectul acestei mişcări ar putea dispărea însă în cirând din moment ce BCE a anunţat în decembrie că este în căutarea unui nou design pentru bancnotele euro. O decizie privitoare la acesta este aşteptată în 2024.

#bancnote #valută #Monede #zona euro #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.