41 de migranți vor primi finanțare de până la 250 mii lei pentru inițierea sau dezvoltarea unei afaceri în țară

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii va oferi finanțare pentru 41 de companii de până la 250 de mii de lei. Este vorba de afaceri lansate de migranți sau rudele acestora de gradul I prin intermediul Programului PARE „1+1”.

Suma totală a granturilor este de circa 10 milioane lei, iar volumul investițiilor în economie va constitui circa 24 milioane lei. Astfel, conform previziunilor incluse în proiectele investiționale, cele 41 de companii vor angaja 150 de persoane, inclusiv 70 de tineri și 40 de femei.

Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a reafirmat angajamentul instituției privind susținerea tuturor persoanelor cu spirit antreprenorial pentru a dezvolta afaceri, inclusiv a lucrătorilor din diasporă.

„ODIMM susține agenții economici la toate etapele de dezvoltare a afacerilor, oferindu-le consultanță, mentorat și finanțare nerambursabilă. La ora actuală, pentru Programul PARE 1+1, recepționăm în regim continuu cereri de înscriere și proiecte investiționale pentru a atrage remitențele în economia națională și a susține revenirea lucrătorilor migranți acasă”, a precizat directorul.

Managerii celor 41 de companii selectate pentru finanțare sunt migranți care muncesc în peste 15 state. Cea mai mare pondere o dețin persoanele care investesc remitențele obținute în Italia, România, Marea Britanie și Germania.

80 la sută din companiile beneficiare de grant își desfășoară activitatea în mediul rural, fiind localizate în 23 de raioane ale țării. Din numărul total de solicitări de finanțare nerambursabilă din acest an, 21 întreprinderi activează în domeniul agriculturii: cultivarea cerealelor, creșterea legumelor în seră, prelucrarea plantațiilor de viță de vie, pomi fructiferi și zootehnie.

Alte 15 afaceri sunt demarate în domeniul prestării serviciilor: servicii de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, sănătate şi asistenţă socială, construcții, activități fotografice, iar 5 întreprinderi activează în industria prelucrătoare, având ca gen de activitate fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea construcțiilor metalice, prelucrarea lemnului, producerea furajelor, produse de patiserie, etc.

Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1″ este implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din anul 2010 și are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale moldovenilor aflați la muncă peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Programul activează în baza algoritmului „1+1″, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant. Suma grantului este de până la 250 000 lei. Beneficiarii de granturi pot fi cetățeni ai Republicii Moldova, care muncesc peste hotare şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

#odimm #finanțare #companii #Afaceri #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie