Antreprenoarea din Leova care vine în ajutor părinților. Istoria de succes a Anei Stoleicov

Dragostea pentru copii și dezvoltarea permanentă au ajutat-o pe Ana Stoleicov să lanseze propria afacere în domeniul educației. După ce a acumulat suficientă experiență, activând șapte ani în calitate de psiholog la Centrul de Resurse pentru Educația Incluzivă din cadrul Grădiniței Nr.1 „Albinuța”, or. Leova, a deschis P.I. „Ana Stoleicov” – Centru pentru desfășurarea activităților dezvoltative pentru copii.

Lansarea afacerii a fost posibilă datorită Incubatorului de Afaceri din orașul Leova. Fiind din domeniul educației, antreprenoarea a identificat necesitatea unui astfel de centru în rândul copiilor, dar și al părinților. În viziunea ei, în prezent, părinții, fiind foarte ocupați, nu reușesc să acorde atenția necesară dezvoltării și educării copiilor.

„Activitatea mea din cadrul Incubatorului de afaceri a început în vara anului 2021. Ideea de a deschide un asemenea Centru pentru desfășurarea activităților dezvoltative pentru copii a apărut în momentul când am sesizat că majoritatea părinților nu dispun de timpul necesar, capacități și răbdare pentru a ajuta copiii în desfășurarea activităților dezvoltative.”

În curând, afacerea va sărbători un an de la lansare. În tot acest timp, copiii din Leova au beneficiat de o multitudine de activități ce contribuie la dezvoltarea proceselor psihice, limbajului, inteligenței și a încrederii în sine. Feedback-ul obținut de la părinți, dar și entuziasmul copiilor, îi oferă motivația să continue ceea ce face.

„În cadrul Centrului se desfășoară activități ce contribuie la dezvoltarea proceselor psihice cum ar fi: memoria, gândirea logică, atenția, percepția, senzația. Un alt aspect important în domeniul pe care îl desfășor este orientat spre dezvoltarea limbajului și a încrederii în sine. Efectuând o analiză asupra activității pînă la momentul actual, pot concluziona că necesitatea unor astfel de centre și activități este binevenită pentru buna dezvoltare a copiilor.”

În continuare, antreprenoarea planifică să contribuie la formarea copiilor, întrucât este un aspect foarte important pentru viitorul acestora. De asemenea, ea speră să-i ajute pe părinți să conștientizeze importanța acestor centre pentru societatea actuală.

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#PNFM #antreprenoare #educatie #istorie de succes #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.