Antreprenoarea din Leova care vine în ajutor părinților. Istoria de succes a Anei Stoleicov

Dragostea pentru copii și dezvoltarea permanentă au ajutat-o pe Ana Stoleicov să lanseze propria afacere în domeniul educației. După ce a acumulat suficientă experiență, activând șapte ani în calitate de psiholog la Centrul de Resurse pentru Educația Incluzivă din cadrul Grădiniței Nr.1 „Albinuța”, or. Leova, a deschis P.I. „Ana Stoleicov” – Centru pentru desfășurarea activităților dezvoltative pentru copii.

Lansarea afacerii a fost posibilă datorită Incubatorului de Afaceri din orașul Leova. Fiind din domeniul educației, antreprenoarea a identificat necesitatea unui astfel de centru în rândul copiilor, dar și al părinților. În viziunea ei, în prezent, părinții, fiind foarte ocupați, nu reușesc să acorde atenția necesară dezvoltării și educării copiilor.

„Activitatea mea din cadrul Incubatorului de afaceri a început în vara anului 2021. Ideea de a deschide un asemenea Centru pentru desfășurarea activităților dezvoltative pentru copii a apărut în momentul când am sesizat că majoritatea părinților nu dispun de timpul necesar, capacități și răbdare pentru a ajuta copiii în desfășurarea activităților dezvoltative.”

În curând, afacerea va sărbători un an de la lansare. În tot acest timp, copiii din Leova au beneficiat de o multitudine de activități ce contribuie la dezvoltarea proceselor psihice, limbajului, inteligenței și a încrederii în sine. Feedback-ul obținut de la părinți, dar și entuziasmul copiilor, îi oferă motivația să continue ceea ce face.

„În cadrul Centrului se desfășoară activități ce contribuie la dezvoltarea proceselor psihice cum ar fi: memoria, gândirea logică, atenția, percepția, senzația. Un alt aspect important în domeniul pe care îl desfășor este orientat spre dezvoltarea limbajului și a încrederii în sine. Efectuând o analiză asupra activității pînă la momentul actual, pot concluziona că necesitatea unor astfel de centre și activități este binevenită pentru buna dezvoltare a copiilor.”

În continuare, antreprenoarea planifică să contribuie la formarea copiilor, întrucât este un aspect foarte important pentru viitorul acestora. De asemenea, ea speră să-i ajute pe părinți să conștientizeze importanța acestor centre pentru societatea actuală.

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#PNFM #antreprenoare #educatie #istorie de succes #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.