78% dintre solicitanții de compensații se încadrează în categoria de vulnerabilitate energetică foarte ridicată

Sistemul informațional continuă atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică, anunță Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Astfel, consumatorii pot afla deja categoria de vulnerabilitate în care se încadrează.

Potrivit informațiilor, în prezent, 78% dintre toți solicitanții de compensații au fost încadrați în categoria de vulnerabilitate energetică foarte înaltă, 12% – în categoria de vulnerabilitate energetică înaltă, 5% – în categoria de vulnerabilitate energetică medie, 2% – în categoria de vulnerabilitate energetică scăzută, 1% – în categoria de nonvulnerabilitate energetică.

În total, din cele 600 de mii de gospodării conectate la gaz natural, s-au înregistrat pe platforma compensatii.gov.md aproximativ 420 de mii, iar din cei 180 de mii de consumatori de energie termică s-au înregistrat aproximativ 102 mii.

Cei neînregistrați vor fi încadrați automat în categoria de vulnerabilitate energetică medie pentru luna noiembrie, însă începând cu luna decembrie, vor avea atribuită categoria de vulnerabilitate energetică scăzută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate energetica #gaz #compensatii #Energie #energie termica #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.