Ex-soțul Olei Tira și un milionar de top, lideri pe piața exporturilor de cereale și oleaginoase în Moldova

În octombrie 2024, structura exporturilor Republicii Moldova a fost dominată de câteva categorii principale de produse: cereale, semințe și fructe oleaginoase, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală, precum și produse ale industriei de morărit și panificație. Aceste grupe au reprezentat 99% din volumul total al exporturilor, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

Ca și valoare, produsele din categoria semințelor și fructelor oleaginoase au ocupat prima poziție, urmate de cereale, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse de patiserie pe bază de făină. Chiar dacă „cerealele” și „semințele oleaginoase” au schimbat ordinea din cauza diferențelor de preț, împreună reprezintă peste 80% din volumul total al exporturilor, atât ca cantitate, cât și ca valoare.

Exporturile moldovenești au ajuns în 44 de țări, 92% din volumul total fiind destinat către primele zece piețe. Valoarea totală a produselor exportate către aceste țări a fost de 1,24 miliarde de lei, reprezentând 88% din valoarea totală a exporturilor.

„Principalele produse exportate au fost cereale – 107,5 milioane kg, în valoare de 405 milioane lei, cu o cerere majoră pentru grâu. 81% din exporturile de grâu au ajuns în Elveția, România și Grecia, semințe oleaginoase – 74,1 milioane kg, exportate în valoare de 733 milioane lei. Rapița a fost trimisă către cinci țări, România achiziționând mai mult de 50%, uleiul de floarea-soarelui, care a fost exportat în special către Luxemburg, Elveția și România și făină de grâu, care afost exportată către patru țări, România achiziționând 42% din cantitate”, susține Rija.

Exporturile alimentare totale ale Moldovei au atins 198 milioane kg, în valoare de 1,4 miliarde lei, principalele produse fiind grâul (46%), semințele de floarea-soarelui (28%), semințele de rapiță (8%), orzul (6%), uleiul de floarea-soarelui (5%) și făina de grâu (2%).

Exporturile cerealelor și oleaginoaselor au fost făcute de 164 de companii moldovenești, dintre care 20 de companii majore au realizat 83% din volum și 76% din valoare. Cele mai active companii exportatoare au fost Orom-Imexpo SRL. companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu – 69.01%, Rugro-Prim SRL (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a), Grando Invest Trading SRL, Agro-Nova Prim SRL, Demir Agro SRL și Vadalex Grains SRL, responsabile pentru peste 50% din volumul total al exporturilor.

Principalele piețe pentru produsele alimentare moldovenești au inclus țări precum România, Elveția, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Cipru, Luxemburg și Italia. Aceste destinații subliniază legăturile comerciale durabile ale Moldovei și interesul crescut față de produsele sale pe scena internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olia tira #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.