Kremlinul vrea un super-gigant energetic: Rosneft ar putea fuziona cu Lukoil și Gazprom Neft

La Kremlin se discută posibilitatea de a unifica cele mai mari companii petroliere din Rusia într-o singură mega-structură națională, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Conform informațiilor, planul ar presupune absorbția companiilor Lukoil și Gazprom Neft de către Rosneft.

Dacă această fuziune va avea loc, controlul președintelui Vladimir Putin asupra piețelor energetice globale și economiei militare a Rusiei s-ar întări semnificativ. Noua structură ar putea deveni al doilea cel mai mare producător de petrol din lume, după gigantul saudit Aramco, extrăgând aproape de trei ori mai mult petrol decât cel mai mare producător american, Exxon Mobil. Aceasta ar oferi Rusiei un avantaj strategic pentru a negocia prețuri favorabile cu cumpărători precum India și China, notează WSJ.

Sursele WSJ menționează că discuțiile privind această fuziune au loc de câteva luni, deși nu s-a luat încă o decizie finală, iar planurile ar putea fi schimbate. Însă dorința lui Putin de a consolida sectorul energetic în sprijinul eforturilor militare este evidentă, acesta dorind să creeze un gigant energetic capabil să concureze cu Arabia Saudită, în ciuda scăderii cererii de petrol pe fondul tranziției către surse de energie mai ecologice.

Petrolul și gazele sunt sursele principale de venituri pentru economia Rusiei, reprezentând aproximativ o treime din bugetul federal și întărind poziția lui Putin pe scena internațională. Succesul Rusiei în menținerea stabilității economice în fața sancțiunilor occidentale se datorează în mare parte unei industrii petroliere puternice, subliniază WSJ. Potrivit surselor, la Moscova se speră că noua companie unificată va putea rezista mai bine presiunilor sancțiunilor occidentale, care au îngreunat exporturile, lansarea de noi proiecte și procesul de decontări financiare. Deși negocierile privind fuziunea au început în contextul războiului din Ucraina, ele sunt orientate și spre pregătirea Rusiei pentru o eventuală încălzire a relațiilor economice cu Occidentul după încheierea conflictului, precizează sursele.

Între timp, reprezentanții Rosneft au declarat pentru WSJ că informațiile despre o astfel de fuziune nu sunt reale. De asemenea, Lukoil a afirmat că nici conducerea, nici acționarii companiei nu discută despre o posibilă fuziune. Nu au fost obținute comentarii din partea Gazprom Neft sau Gazprom, iar Kremlinul a menționat că nu deține informații pe acest subiect.

În același timp, veniturile bugetului federal al Rusiei din sectorul petrolului și gazelor au scăzut în octombrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările au fost de 1,212 trilioane de ruble, în timp ce în octombrie 2023 acestea erau de 1,635 trilioane de ruble. Principala cauză a scăderii este reducerea prețului la petrol. În octombrie, taxele au fost calculate pe baza unui preț de 63,57 USD per baril pentru țițeiul Urals, comparativ cu 83,18 USD cu un an înainte, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fuziune #Lukoil #Energie #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o dinamică interesantă în importul echipamentelor pentru irigații în ultimii cinci ani, ceea ce reflectă dezvoltarea continuă a sectorului agricol și dorința de a adopta tehnologii moderne. În acest articol, vom analiza atât schimbările în cantitatea, cât și în valoarea importurilor pentru a evidenția tendințele cheie și perspectivele viitoare, constată Iurie Rija de la Agroceriale.

Echipamentele au fost clasificate în 16 categorii, însă doar 7 dintre acestea reprezintă majoritatea importurilor (99,04% din cantitate și 95,88% din valoare). Deși aceste categorii se intersectează în ceea ce privește indicatorii cantitativi și valorici, ele au clasificări diferite.

Importurile de echipamente pentru irigații în Republica Moldova au fluctuat semnificativ în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 au fost importate 9.573 de unități, în 2021 acest număr s-a dublat, ajungând la 17.779 de unități. Cu toate acestea, în anii următori, volumul livrărilor a scăzut considerabil:

2022: 10.664 de unități
2023: 7.943 de unități
2024: 6.079 de unități

„În ciuda creșterii semnificative a importurilor din 2021, în 2024 importul a scăzut din nou, revenind la nivelurile din 2020. Această tendință poate semnala o scădere a cererii pentru echipamente noi sau finalizarea unor proiecte mari care necesitau un număr mare de echipamente. Totuși, scăderea generală a importurilor poate sugera și stabilizarea pieței și trecerea la utilizarea mai rațională și eficientă a tehnologiilor existente”, spune Rija.

În ultimele cinci ani, valoarea echipamentelor pentru irigații a scăzut semnificativ, în ciuda unor livrări relativ stabile în anumite perioade:

2020: 196,05 milioane de lei
2021: 187,79 milioane de lei
2022: 140,03 milioane de lei
2023: 106,62 milioane de lei
2024: 100,5 milioane de lei

„Cea mai mare valoare a importurilor a fost înregistrată în 2020, când volumul total a depășit 200 milioane de lei. În anii următori, s-a observat o scădere evidentă, iar în 2024 valoarea echipamentelor importate a scăzut aproape cu 50% față de vârful din 2020. Această reducere a valorii poate fi explicată atât prin scăderea prețurilor echipamentelor, cât și prin trecerea la tehnologii mai economice și durabile, ceea ce a dus la o reducere a necesității de achiziții”, a punctat Rija.

Importurile au fost distribuite în principalele 7 categorii de echipamente care reprezintă 99,04% din cantitatea totală și 95,88% din valoarea totală:

Dispozitive și echipamente mecanice pentru irigare și pulverizare: Acestea reprezintă 51,01% din totalul livrărilor, echivalând cu 26.547 de unități importate în ultimii 5 ani. În 2020, au fost importate 6.065 de unități, dar importurile au scăzut treptat, ajungând la 913 unități în 2024. Aceste echipamente sunt relativ ieftine, ceea ce explică ponderea lor mare în cantitate, dar mai mică în valoare (5,66%).

Echipamente de irigare și componente pentru agricultură: Acestea reprezintă 23,85% din cantitate și 26,51% din valoare. În 2020, au fost importate 1.196 de unități, iar în 2021 importurile au crescut semnificativ la 3.690 de unități. În 2024, importurile au scăzut la 1.471 de unități. Valoarea acestor echipamente a fluctuat, scăzând de la 53,7 milioane de lei în 2020 la 7,17 milioane de lei în 2024.

„Sprayere și pulverizatoare: Acestea reprezintă 19,29% din cantitatea totală importată. În 2020, au fost importate 1.739 de unități, iar în 2024 numărul acestora a crescut la 3.422 de unități, ceea ce sugerează un interes în creștere pentru acest tip de echipament. Valoarea acestor echipamente reprezintă 5,96% din total. Sisteme și mașini de irigare: Deși aceste echipamente reprezintă doar 1,64% din cantitatea totală, ele constituie 49,83% din valoarea importurilor. În 2020, valoarea importurilor a fost de 86,87 milioane de lei, iar în 2024 aceasta a scăzut la 57,89 milioane de lei”, se mai arată în analiza lui Rija.

Piese de schimb pentru sisteme de irigație: Acestea constituie 1,36% din totalul unităților importate, dar doar 3,71% din valoare. În 2024, au fost importate doar 19 unități, indicând o reducere a cererii pentru componente suplimentare, probabil datorită îmbunătățirii durabilității echipamentelor.
Pe lângă aceste categorii, importurile au variat semnificativ între țările furnizoare. Cele mai mari importuri au venit din 30 de țări, dintre care 10 au furnizat 99% din cantitatea totală și 95% din valoarea totală. Principalele țări furnizoare sunt:

România a fost principalul furnizor, cu 28.462 de unități importate între 2020 și 2024, reprezentând 55% din importuri. România rămâne lider datorită proximității geografice și a calității produselor.

Germania a livrat 10.574 de unități, adică 20% din importuri. În 2024, importurile din Germania au scăzut ușor la 1.764 de unități.
Ucraina a contribuit cu 5.200 de unități (10% din total). Importurile din Ucraina au crescut semnificativ din 2020, de la 325 de unități la 1.058 în 2024.
Polonia a furnizat 4.611 unități (9% din total), cu un vârf în 2023 de 1.409 unități.

În ceea ce privește companiile importatoare, 282 de firme au participat la importul echipamentelor pentru irigații în perioada 2020-2024, dar primele 15 companii au reprezentat 88% din cantitate și 62% din valoare. Analiza costurilor importurilor arată o concentrare mare a pieței între câțiva furnizori majori, iar celelalte companii ocupă cote mult mai mici. Acest fapt subliniază diferențele semnificative între tipurile de echipamente importate și strategia de diversificare a surselor de aprovizionare pe piața moldoveană.

Liderul printre importatori este compania EUROPLANT (companie controlat de Radu Grosu care este lider la importul de cartofi în Republica Moldova), care deține în mod constant o poziție dominantă, asigurând aproximativ 34% din valoarea totală a livrărilor – o cifră impresionantă care confirmă poziția sa puternică pe piață. În 2020, compania a livrat echipamente în valoare de 29 de milioane de lei și a continuat să crească volumele, atingând 28,8 milioane de lei în 2022. În ciuda unor fluctuații ușoare în 2024 (21,34 milioane de lei), EUROPLANT rămâne un furnizor de încredere și important de echipamente pentru irigații, ceea ce confirmă nivelul înalt de încredere din partea producătorilor agricoli din Moldova.

Al doilea cel mai mare importator, AGROMEHANIZM (companie înregistrată în regiunea stângă a Nistrului, dar care nu-și publică acționarii), contribuie cu aproximativ 16% la valoarea totală a importurilor, subliniind și mai mult importanța sa pe piață. În mod deosebit, creșterea bruscă a livrărilor în 2023, când compania a crescut volumele la 34 de milioane de lei, a fost urmată de o scădere în 2024. Acest lucru poate indica fluctuații sezoniere sau schimbări în strategia de piață a companiei, dar, în ciuda acestora, AGROMEHANIZM rămâne unul dintre liderii segmentului.

Un alt jucător important este AGROFORTA-M, care contribuie cu 4% la volumul total al importurilor. Compania a fost activă în primii ani, asigurând livrări semnificative în perioada 2020-2021, dar în ultimii doi ani activitatea sa a scăzut oarecum. Cu toate acestea, contribuția sa pe piață rămâne notabilă.

Alte companii, care import utilaje pentru irigare sunt: LENDER AGROPRIM și AGROPROFI-TECH, dețin cote mai mici (câte 3% fiecare), AGROMIR, EvroRostAgro, TRUJENIC și ROSTAN PLUS, care asigură livrări de 2-3% din volumul total, TRUJENIC, FICS, VITALITIFRUCT-GRUP, FA EXPEDITIA-AGRO.

„În ansamblu, analiza a arătat că piața de echipamente pentru irigații din Moldova rămâne destul de deschisă pentru jucători mici și mijlocii. Grupul de companii denumit „Alte companii” a constituit 23% din volumul total al importurilor, ceea ce confirmă existența unui număr mare de companii mici care activează activ pe piață. Acest lucru sugerează oportunități de diversificare și creștere pentru furnizorii mai puțin mari, care pot să-și ocupe nișa și să creeze concurență pentru jucătorii dominanți”, conchide Rija.