China închide robinetul banilor pentru Rusia: Plățile prin India, EAU și Hong Kong, blocate

Băncile din China au început să blocheze plățile efectuate de companiile rusești prin India, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Hong Kong, intensificând controalele pentru a identifica eventuale legături cu Rusia, au declarat reprezentanți ai mediului de afaceri pentru publicația Izvestia.

Procesul de efectuare a plăților a devenit tot mai complicat, deoarece băncile analizează documentele de livrare pentru a verifica destinația mărfurilor și scopul tranzacțiilor, a explicat Alexei Razumovski, director comercial al companiei Impaya Rus. Potrivit acestuia, anterior, astfel de verificări stricte vizau transferurile prin Turcia și țările CSI, însă acum au fost extinse la alte regiuni.

Ilona Gorșeneva-Doluț, reprezentantă a organizației „Sprijin pentru Rusia” în China, a confirmat aceste informații, menționând că băncile cer ca mărfurile să fie livrate exclusiv în țările din care provin fondurile. Controlul strict este o măsură de precauție pentru a evita sancțiunile secundare, a explicat Ekaterina Kizevici, director general al companiei Atvira și expert în comerț internațional.

Alexei Poroșin, directorul general al companiei Prima Grup, a avertizat că băncile chineze aplică aceste restricții în perspectiva revenirii lui Donald Trump la putere în 2025. El a amintit că Trump a inițiat un „război comercial” împotriva Chinei, iar băncile locale evită orice acțiuni care ar putea atrage sancțiuni suplimentare din partea noii administrații americane.

Totuși, există încă metode de a efectua plăți către China. Printre acestea se numără tranzacțiile directe între băncile regionale din Rusia și cele chineze, precum și plățile efectuate prin Malaysia sau Indonezia. Cea mai sigură opțiune rămâne utilizarea filialelor băncilor rusești din China, a explicat Kizevici. Aceste transferuri durează doar 2-3 zile și implică o comision fix de 4%, însă necesită deschiderea unui cont în filialele respective.

Această situație survine pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina, care au început să creeze dificultăți în procesarea plăților încă din 2022. Din decembrie 2023, băncile din „țările prietenoase” au intensificat restricțiile în urma unui decret al președintelui SUA, care amenință instituțiile financiare străine cu sancțiuni pentru colaborarea cu entități rusești aflate pe lista neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#blocare #bănci #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Benzinăriile Lukoil din România au devenit unul dintre cele mai căutate active de pe piața energetică regională, în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei ruse și al potențialului de creștere al pieței românești de carburanți. România are doar 2.500 de stații de alimentare, la o populație de 19 milioane, mult sub nivelul altor state din regiune: Bulgaria are peste 3.000 de benzinării la doar 6,4 milioane de locuitori, iar Austria are mai multe stații decât România, deși are cu o treime mai puține autovehicule, scrie hotnews.ro.

Subdezvoltarea rețelei de benzinării și extinderea accelerată a infrastructurii rutiere sunt două motive care atrag investitori mari către activele Lukoil. „Sunt prea puține benzinării în România, raportat la trafic și la numărul de mașini”, spune Ramin Aliyev, CEO SOCAR România. Comparativ cu Austria, România are cu 32% mai multe autovehicule, dar cu 300 de benzinării mai puțin, o disproporție care indică un potențial uriaș de dezvoltare.

Pe acest fond, trei companii au depus interes pentru activele Lukoil: MOL Ungaria, Hellenic Petroleum și fondul american Carlyle, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Problema este însă că investitorii sunt interesați fie numai de rețeaua de benzinării (MOL și Hellenic), fie exclusiv de participația Lukoil în perimetrul de gaze Trident din Marea Neagră (Carlyle). Toți evită însă rafinăria Petrotel Ploiești, considerată partea cea mai problematică a pachetului de active.

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual, se află de ani de zile în centrul unor dispute judiciare legate de suspiciuni de evaziune fiscală, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde lei. Un alt factor de descurajare este starea tehnică învechită a instalațiilor, care ar necesita investiții foarte mari pentru modernizare. Deși autorizația de mediu permite prelucrarea oricărui tip de țiței, rafinăria a fost proiectată pentru țiței rusesc de tip Ural, bogat în sulf. În ultimii ani, Petrotel a funcționat cu țiței din Kazahstan, de asemenea sulfuros, ceea ce limitează flexibilitatea procesării.

Spre deosebire de rafinărie, rețeaua de benzinării Lukoil este considerată o afacere excelentă, în special datorită poziționării stațiilor pe rute cu trafic intens, la intrările și ieșirile din marile orașe și în zone unde se construiesc noi tronsoane de autostradă. România este o țară de tranzit major în regiune, iar creșterea infrastructurii rutiere va stimula și mai mult consumul de carburanți.

SOCAR, unul dintre jucătorii activi la nivel regional, evită să confirme dacă este interesat de activele Lukoil, însă compania continuă să investească agresiv în extindere: are deja 87 de benzinării și va trece de 100 anul viitor, urmărind o dublare a rețelei pentru atingerea unui obiectiv strategic ambițios.

În prezent, România are patru rafinării operaționale: Petrobrazi (OMV Petrom), Petromidia (Rompetrol), Petrotel (Lukoil) și Vega (unitate petrochimică). Producția internă acoperă integral consumul de benzină și o parte semnificativă din consumul de motorină, restul fiind acoperit prin importuri din Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia.

În piața de retail, lider este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR, NIS (Gazprom) și o rețea vastă de peste 700 de benzinării independente, semn al unei piețe extrem de concurențiale, dar aflate încă în plină expansiune.