Bugetul UE pe 2022: CE propune 167,8 miliarde de euro și granturi de 143,5 miliarde de euro. Cum vor fi folosiți banii

Comisia Europeană (CE) a propus un buget anual al Uniunii Europene pentru 2022 în valoare de 167,8 miliarde de euro. De asemenea acest buget va fi completat și de granturi de aproximativ 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU. UE are ca prioritate redresarea Europei în urma crizei economice și sanitare.

„Capacitatea combinată a acestor două instrumente va mobiliza investiții semnificative menite să stimuleze redresarea economică, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziția verde și digitală pentru a se asigura că Europa devine mai rezilientă și este pregătită pentru viitor.”, se arată în comunicatul CE.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil de bugetul UE, a declarat:

„Propunem astăzi un nivel de sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei în urma crizei economice și sanitare. Vom ajuta persoanele, întreprinderile și regiunile cele mai afectate de pandemie. Vom investi în reziliența și în modernizarea Europei prin intermediul tranziției verzi și digitale. Principalele noastre priorități sunt readucerea Europei pe drumul cel bun, accelerarea redresării sale și asigurarea faptului că este pregătită pentru viitor.”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil de bugetul UE.

Proiectul de buget pe 2022, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume.

Fondurile vor fi utilizate la reconstrucția și modernizarea Uniunii, prin încurajarea tranziției verzi și digitale, prin crearea de locuri de muncă și prin consolidarea rolului Europei în lume.

Prioritățile UE în 2022 și cum vor fi împărțiți banii

Bugetul propus reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

118,4 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și digitale;
53,0 miliarde EUR politicii agricole comune și 972 de milioane EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ar putea primi încă 5,7 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
36,5 miliarde EUR pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;
14,8 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor noastre în lume, din care 12,5 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (IVCDCI – Europa în lume) și 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);
13,1 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde EUR pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii – Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
5,5 miliarde EUR pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde EUR pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde EUR pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
17,9 miliarde EUR pentru investiții în capitalul uman, coeziune socială și valori, din care 13,3 miliarde EUR pentru Fondul social european Plus în vederea sprijinirii ocupării forței de muncă, a competențelor și a incluziunii sociale, 3,4 miliarde EUR pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane EUR pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 253 de milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor*;
2,1 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
1,9 miliarde EUR pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
1,9 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane EUR pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane EUR pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
1,9 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);
1,3 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare;
905 milioane EUR pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane EUR pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
789 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane EUR din instrumentul NextGenerationEU;
600 de milioane EUR pentru securitate, din care 227 de milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.

Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, și urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

#prioritati #2022 #buget #Comisia Europeană #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA