Salariile din educație, în declin. Ecartul față de media pe economie a ajuns la 24%

16 Dec. 2024, 12:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2024, 12:43 // Actual //  Ursu Victor

Recent, Guvernul a anunțat o majorare a salariilor profesorilor cu 9% pentru anul 2025, însă în loc să aducă satisfacție, această decizie a provocat nemulțumire și a scos cadrele didactice în stradă. Viaceslav Ioniță, economist, analizează motivele din spatele acestor proteste și explică de ce profesorii sunt nemulțumiți, chiar și în fața unei creșteri salariale.

Potrivit analizei lui Ioniță, salariile profesorilor au evoluat mult mai lent decât cele din alte sectoare ale economiei. În 2020, salariul mediu în învățământ era de 7017 lei lunar, fiind cu 12% mai mic decât media pe economie. În 2024, salariul mediu al unui cadru didactic a ajuns la 10.810 lei lunar, dar decalajul față de media națională s-a adâncit la 24%. Astfel, profesorii au pierdut teren în raport cu ceilalți salariați, iar creșterile salariale din educație au fost mult mai lente comparativ cu alte sectoare.

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de Ioniță este scăderea puterii de cumpărare a profesorilor. În ultimii 4 ani, salariile din învățământ au crescut cu 54%, în timp ce prețurile au crescut cu 65%. Rezultatul este clar: profesorii au mai puțini bani reali decât în 2020. Creșterile salariale nu au reușit să compenseze inflația, iar cadrele didactice se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.

În contextul unei inflații accelerate, majorarea de 9% a salariilor profesorilor pentru anul 2025 este considerată insuficientă de către Ioniță. Economistul subliniază că, având în vedere creșterea continuă a prețurilor, salariile reale ale profesorilor vor continua să scadă, iar în 2025 aceștia vor câștiga mai puțin decât în 2020, ceea ce face ca măsura anunțată să nu aducă o îmbunătățire semnificativă pentru cadrele didactice.

Astfel, protestele profesorilor reflectă nu doar nemulțumirea față de salariile mici, ci și realitatea economică tot mai dificilă cu care se confruntă aceștia, în ciuda creșterilor salariale anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.