Flota „de umbră” a Rusiei, sub lupa balticilor! controale stricte pe rutele petroliere din nord

17 Dec. 2024, 10:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Dec. 2024, 10:20 // Actual //  Ursu Victor

Douăsprezece țări europene, inclusiv Danemarca, Estonia, Norvegia și Suedia, intenționează să controleze polițele de asigurare ale tancurilor petroliere rusești care traversează Marea Baltică. Decizia, discutată de mult timp, ar putea fi anunțată oficial în curând, după ce două tancuri petroliere vechi de 40 de ani s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, riscând să declanșeze una dintre cele mai mari catastrofe ecologice din Marea Neagră.

Conform agenției Bloomberg, inițiativa vizează tancurile petroliere aparținând așa-numitei „flote de umbră” a Rusiei, utilizată pentru a exporta petrol ocolind plafonul de preț impus de statele occidentale. Aceste nave sunt suspectate că fie nu dețin asigurări adecvate pentru riscuri precum scurgerile de combustibil, fie sunt asigurate insuficient.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că activitatea acestei flote prezintă un risc major, iar o catastrofă ecologică este „doar o chestiune de timp”. Reprezentanții Joint Expeditionary Force, o alianță formată din Marea Britanie, Țările de Jos și țările nordice și baltice, vor discuta săptămâna aceasta despre măsuri împotriva flotei rusești.

Danemarca va juca un rol central în aceste verificări, deoarece strâmtorile sale înguste și sinuoase sunt o rută crucială pentru exportul petrolului rusesc, care în acest an a generat venituri de aproximativ 33 de miliarde de dolari. Aceste exporturi reprezintă circa 42% din valoarea totală a exportului maritim de petrol al Rusiei, conform datelor Bloomberg.

Deși legislația internațională privind libertatea navigației limitează posibilitatea țărilor de a solicita informații despre asigurările tancurilor petroliere, autoritățile pot colecta date pentru a asigura transparența. În cazul refuzului de a coopera, navele vor fi monitorizate, iar în viitor ar putea fi introduse măsuri mai stricte bazate pe aceste informații.

Tancurile petroliere rusești au încetat aproape complet să colaboreze cu companiile de asigurări occidentale, care anterior dominau peste 90% din piață. În schimb, o parte dintre ele sunt asigurate de companii rusești. Totuși, potrivit unor rapoarte recente, polițele emise de „Ingosstrah” includ clauze care permit refuzul despăgubirilor în caz de accidente.

În același timp, unele nave din flota „de umbră” ar putea să nu fie deloc asigurate, sporind riscul unor dezastre ecologice.

Recent, două tancuri petroliere ale companiei „Volgoneft” s-au scufundat în strâmtoarea Kerci din cauza unei furtuni. Acestea transportau 9.200 de tone de păcură, iar ecologiștii de la Greenpeace estimează că aproximativ 4.300 de tone ar fi ajuns în mare. Incidentul riscă să devină una dintre cele mai grave catastrofe ecologice din Marea Neagră, cu consecințe devastatoare pentru fauna și flora marină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!