Peste jumătate din cerealele moldovenești ajung în offshore! Cine controlează piața din umbră?

Sectorul agricol continuă să fie o componentă vitală a economiei Republicii Moldova, iar analiza comerțului exterior din luna decembrie 2024 evidențiază tendințele și provocările acestuia. În ultima lună a anului, țara a exportat produse agricole în valoare de peste 1,4 miliarde lei, însumând un volum total de 164,1 milioane kilograme, constată Iurie Rija de la Agrocereale.

Produsele moldovenești au ajuns pe piețele a 41 de țări, ceea ce subliniază extinderea geografică a comerțului. Principalele destinații au fost Europa, dar și țări din Asia și Orientul Mijlociu, precum Elveția, România, Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Semințe oleaginoase și fructe – Liderii volumului de export (47,1%) cu peste 77 milioane kg, generând 897,7 milioane lei (64% din valoarea totală).
Cereale – Aproximativ 77 milioane kg exportate (46,9%), contribuind cu 322 milioane lei (22,9%).
Grăsimi și uleiuri vegetale – 4,8 milioane kg (2,9%), însă cu o valoare semnificativă, datorită prețului ridicat, generând 92,8 milioane lei (6,6%).

Exporturile de produse procesate, cum ar fi zahărul, făina sau produsele din carne și pește, au avut contribuții mai mici, confirmând că Moldova este preponderent un exportator de materii prime agricole.

Dacă luăm în considerare geografia livrărilor la export, Elveția (destinație offshore) este lider în rândul țărilor importatoare de cereale moldovenești, importând 42,54 milioane kilograme în valoare de 174,17 milioane lei (55,2%, respectiv 54,1%).

În ceea ce privește structura exportatorilor, principalele companii implicate în exportul cerealelor moldovenești sunt RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care exportă aproximativ 16 milioane de kilograme pentru aceeași sumă – 68,96 milioane lei, respectiv 68,90 milioane lei.

Aceste companii reprezintă aproximativ 42% din volumul și valoarea totală a exporturilor de cereale. De asemenea, volume semnificative de livrări sunt efectuate de AGRO-NOVA PRIM SRL (9 milioane kilograme și 36,3 milioane lei), GLOBAL FARMING INTERNATIONAL SRL (6,26 milioane kilograme și 29,47 milioane lei) și DEMIR AGRO SRL (7,24 milioane kilograme și 27,16 milioane lei) . Aceste companii au un impact semnificativ asupra creșterii și stabilizării volumelor exporturilor de cereale moldovenești. Tendința generală în acest sector este pozitivă, iar producătorii de cereale din Republica Moldova au toate șansele de a-și extinde prezența pe piețele internaționale, mai ales având în vedere calitatea înaltă a produselor lor și prețurile competitive.

Deși prețurile mai ridicate la semințele oleaginoase și uleiuri au compensat în parte volumele mai mici exportate, există necesitatea de a investi în procesare pentru a crește valoarea adăugată. Diversificarea piețelor și adaptarea la cerințele internaționale rămân priorități pentru consolidarea poziției Moldovei pe piețele globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#offshore #Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din comitatul Cheongsong, aflat în sud-estul Coreei de Sud și renumit pentru merele sale de calitate superioară, se tem că modul lor de viață ar putea fi distrus de un val de importuri ieftine din Statele Unite. Merele din Cheongsong sunt considerate o delicatesă națională, oferite adesea în cutii elegante cu ocazia sărbătorilor, scrie Reuters.

Îngrijorările agricultorilor s-au accentuat după ce ministrul sud-coreean al comerțului a sugerat, săptămâna trecută, că Seulul ar putea face concesii în privința unor produse agricole pentru a obține eliminarea sau reducerea tarifelor impuse de SUA asupra exporturilor-cheie precum automobilele și oțelul. Deși ministrul a menționat că produsele sensibile vor fi protejate, declarația a stârnit panică în rândul fermierilor.

„Merele din SUA sunt foarte ieftine. Nu putem concura cu ele”, a declarat Shim Chun-taek, un agricultor din a treia generație, care cultivă mere de peste 20 de ani. El se teme că agricultura sud-coreeană va fi sacrificată pentru a mulțumi Washingtonul și a sprijini industria manufacturieră.

Statele Unite cer de mult timp acces mai larg pe piața sud-coreeană pentru produsele agricole, de la carne de vită la cartofi și mere. În aprilie, președintele Donald Trump a criticat tarifele ridicate impuse de Coreea de Sud și Japonia asupra orezului.

Deși Coreea de Sud este deja cel mai mare importator de carne de vită americană și al șaselea cel mai important cumpărător de produse agricole din SUA, Washingtonul acuză în continuare bariere netarifare persistente. Agenția sud-coreeană de carantină analizează încă, după mai bine de 30 de ani, solicitările privind accesul merelor americane pe piață, stârnind nemulțumirea oficialilor americani.

Eventuala deschidere a pieței ar pune o presiune suplimentară asupra fermierilor locali, deja afectați de schimbările climatice, îmbătrânirea populației rurale și incendiile de vegetație. Aceste probleme au condus la scăderea producției și la creșterea prețurilor. Banca Centrală a Coreei a indicat că prețurile la mere sunt de aproape trei ori mai mari decât media în țările OCDE.

„Este greu să justifici protecția absolută pentru un sector agricol doar pe motiv că este sensibil”, a declarat Choi Seok-young, fost negociator-șef al acordului de liber schimb cu SUA, subliniind că întârzierea procesului de carantină nu este justificabilă din punct de vedere științific.

Agricultura a devenit un punct de blocaj în negocierile comerciale dintre SUA și Coreea de Sud, mai ales în contextul în care țări precum Indonezia și Regatul Unit au acceptat recent să importe mai multe produse agricole americane.

Protestele fermierilor din Coreea de Sud s-au reaprins, așa cum s-a întâmplat și în 2008, când acordul de ridicare a restricțiilor asupra cărnii de vită americane a dus la manifestații masive din cauza temerilor privind boala vacii nebune.

„Ne opunem importurilor de mere, indiferent de circumstanțe”, a declarat primărița comitatului Cheongsong, Youn Kyung-hee, avertizând că oamenii „nu vor sta cu mâinile în sân” dacă Seulul va deschide piața.