Marea Baltică, fără barili! Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 40% – minimul ultimilor patru ani

28 Ian. 2025, 09:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Ian. 2025, 09:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Companiile petroliere din Rusia au redus drastic exporturile prin cel mai mare port al Mării Baltice, Ust-Luga, în urma înăspririi sancțiunilor impuse de Statele Unite, care au vizat „Surgutneftegaz”, „Gazprom Neft” și 183 de tancuri petroliere din așa-numita „flotă din umbră”.

În luna ianuarie, din portul Ust-Luga vor fi exportate doar 1,5 milioane de tone de petrol din sortimentele Urals și KEBCO, marcând cel mai scăzut nivel din 2021, potrivit Reuters, care citează surse din comerț și datele LSEG.

Comparativ cu luna decembrie (2,4 milioane de tone), exportul prin acest port a scăzut cu 40%. În consecință, terminalul petrolier al portului Ust-Luga, al doilea ca capacitate din Europa, funcționează la doar jumătate din capacitate. În trecut, volumul lunar exportat din acest port era de 3 milioane de tone. „Până la sfârșitul lunii ianuarie, volumul de petrol pompat în Ust-Luga este foarte scăzut, fiind expediată o singură încărcătură la câteva zile”, a declarat o sursă pentru Reuters.

Un nou pachet de sancțiuni petroliere adoptat de administrația Biden a crescut semnificativ costurile de transport pentru exporturile maritime rusești către India și China, piețe care absorb aproape 90% din petrolul rusesc transportat pe mare. Costul transportului pentru 100.000 de tone de petrol Urals din porturile baltice către India a crescut cu 25%, iar transportul către China, din portul Kozmino din Orientul Îndepărtat, s-a majorat de cinci ori.

În aceste condiții, companiile petroliere rusești au fost nevoite să ofere discounturi mai mari. Potrivit Argus, reducerile pentru petrolul Urals au crescut cu 1,5-2,6 dolari pe baril, ajungând la 13,5-14,4 dolari pe baril, iar discounturile pentru petrolul de calitate superioară ESPO au urcat cu 8,4 dolari, până la 10 dolari pe baril.

Conform estimărilor analiștilor Alfa Bank, sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol ale Rusiei cu până la 800.000 de barili, echivalentul a aproape o treime din livrările maritime totale. Aceasta ar putea aduce economiei ruse pierderi anuale de 10-20 de miliarde de dolari. Expertul german Janis Kluge estimează că efectul negativ asupra veniturilor bugetare ale Rusiei ar putea ajunge până la 1% din PIB, adică aproximativ 2 trilioane de ruble sau 18% din veniturile din petrol și gaze planificate de Ministerul Finanțelor pentru anul curent (10,9 trilioane de ruble).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2025, 16:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 16:15 // Actual //  Ursu Victor

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală