Datoria publică a Moldovei atinge un nou record – 125 de miliarde de lei! Ce înseamnă pentru viitorul economic al țării

03 Mart. 2025, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2025, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

În 2024, datoria publică a Republicii Moldova a depășit pragul de 125 de miliarde de lei, marcând o creștere semnificativă de 17,5 miliarde față de anul precedent, când suma depășise 100 de miliarde de lei. Această creștere este strâns legată de factorii economici și politici care au marcat evoluția economiei în ultimii ani, având un impact considerabil asupra politicii fiscale a guvernului.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, Guvernul Republicii Moldova se împrumută în principal pentru două scopuri esențiale: investițiile în infrastructură și intervențiile necesare în perioadele de criză. Proiectele de infrastructură, cum ar fi drumuri, poduri și alte construcții de interes public, constituie o parte semnificativă a împrumuturilor guvernamentale. De asemenea, împrumuturile au fost utilizate pentru a sprijini economia în fața crizelor, inclusiv pandemia COVID-19, criza energetică și conflictul din Ucraina, care au impus măsuri de ajutor social și economic.

Ioniță subliniază că împrumuturile pentru investiții sunt justificate din punct de vedere economic. De exemplu, inflația și creșterea prețurilor la construcții fac ca proiectele demarate în trecut să fie mai ieftine comparativ cu cele planificate în prezent. În acest context, Guvernul a economisit aproximativ 370 milioane de lei prin împrumuturile din 2019, comparativ cu ceea ce ar fi costat aceleași proiecte în 2024. Totodată, veniturile statului au crescut semnificativ, iar împrumuturile reprezintă o proporție mai mică din veniturile guvernamentale, ceea ce sugerează o gestionare eficientă a datoriilor.

Deși suma absolută a datoriei publice este considerabilă, raportul acesteia la PIB oferă o imagine mai clară. În 2024, datoria publică a ajuns la aproximativ 35-36% din PIB, mult sub nivelul istoric maxim de 83% din PIB înregistrat în 1998. Comparativ cu alte state europene, Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice raportate la PIB, majoritatea țărilor europene având datorii de aproximativ 100% din PIB.

În prezent, dobânda efectivă plătită pe totalul împrumuturilor guvernamentale este de aproximativ 3,6% anual, iar tendința este de scădere spre 2,5%. Aceste costuri sunt considerate gestionabile și nu pun în pericol sustenabilitatea financiară a statului. Totodată, Ioniță subliniază importanța solidarității intergeneraționale, prin care proiectele de infrastructură, ce presupun investiții majore, trebuie finanțate pe termen lung, astfel încât costurile să fie distribuite între mai multe generații.

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță consideră că, deși datoria publică a Republicii Moldova a crescut în 2024, aceasta nu reprezintă o problemă majoră. Raportul datoriei față de PIB este încă unul scăzut și, comparativ cu alte țări europene, Moldova se află într-o poziție favorabilă. Totodată, împrumuturile pentru investiții sunt eficiente, economisind resurse pe termen lung, în special în contextul inflației. Guvernul trebuie să păstreze un echilibru între împrumuturi și sustenabilitatea fiscală, continuând să prioritizeze investițiile productive care vor sprijini dezvoltarea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.