Afaceri „pe sub masă”! Una din opt persoane ocupate muncesc fără contracte, iar domeniul agriculturii e în top

În trimestrul IV 2024, analiza pieței muncii din Republica Moldova arată o scădere a ratei de participare la forța de muncă, dar și o diminuare a numărului de șomeri comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 42,5%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023. De asemenea, rata de ocupare a scăzut la 40,8%, fiind cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Totuși, numărul șomerilor s-a redus semnificativ. Conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul IV 2024, în Republica Moldova erau 32.800 de șomeri, cu 27,1% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului precedent (45.000 de persoane).

În cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (51,5%) a fost mai mare decât cea a bărbaților (48,5%). Cu toate acestea, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților (43,2%) decât în rândul femeilor (38,8%).

În mediul urban, rata de ocupare a fost 49,4%, considerabil mai mare decât în mediul rural, unde s-a situat la 34,5%.

63% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul serviciilor
15,6% activează în agricultură
13,6% lucrează în industrie
7,8% sunt angajați în construcții

În ceea ce privește sectorul de proprietate, 32,1% dintre angajați lucrează în sectorul public, în timp ce 67,9% activează în sectorul privat.

Munca nedeclarată rămâne o provocare, chiar dacă a înregistrat o scădere. În trimestrul IV 2024, 4,5% dintre salariați au lucrat fără forme legale, față de 5,7% în aceeași perioadă din 2023. Angajarea fără contracte de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților (6,2%) decât al femeilor (3,2%), iar agricultura, construcțiile și industria sunt domeniile cu cele mai mari ponderi ale muncii nedeclarate.

În sectorul informal, au lucrat 12,8% dintre angajați, iar 17,8% dintre cei ocupați și-au desfășurat activitatea fără forme legale.

Rata generală a șomajului a fost de 3,9%, în scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul IV 2023. Tinerii de 15-24 de ani sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă, având o rată a șomajului de 17,6%, cea mai ridicată dintre toate categoriile de vârstă.

În timp ce șomajul a scăzut, rămâne de văzut dacă tendința de reducere a ratei de participare la forța de muncă și creșterea muncii informale vor afecta stabilitatea pieței muncii în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informal #someri #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe