Piața imobiliară se răcește, creditarea fierbe: 2025, anul paradoxului financiar

14 Mai 2025, 12:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2025, 12:03 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță semnalează, îîn analiza sa, un paradox economic în Republica Moldova. În ciuda unei politici monetare mai restrictive și a unei piețe imobiliare aflate în recul, creditarea ipotecară atinge noi maxime istorice în primul trimestru al anului 2025.

După o perioadă de relaxare monetară în a doua jumătate a anului 2024, începutul lui 2025 a venit cu o corecție a ratei ipotecare până la 7%, ca reacție a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la riscurile de reaccelerare a inflației și la supraîncălzirea creditării. Cu toate acestea, efectul psihologic asupra populației a fost aproape inexistent, observă Ioniță.

În T1 2025, băncile din Moldova au acordat 2.200 de credite ipotecare, de două ori mai multe decât în perioada similară din 2024 (1.400) și de peste patru ori mai multe decât în T1 2023 (500). La nivel anual, se înregistrează 8.000 de credite ipotecare, cel mai mare număr din istoria Moldovei.

Volumul total al creditelor ipotecare acordate în T1 2025 a fost de 2,9 miliarde lei, aproape dublu față de T1 2024 (1,34 miliarde lei) și de 6 ori mai mare decât media anilor 2015–2016. Proiecțiile pentru întreg anul 2025 arată o posibilă depășire a pragului de 11 miliarde lei, un nou record absolut.

Valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns la 69.600 EUR, nivel stabilizat la maxim istoric și cu 40% mai mare decât media anului precedent.

Deși numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut la aproximativ 23.000 pe an (față de 40.000 în perioada de vârf 2020–2021), ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor a atins un nou maxim istoric, arătând o dependență tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că înăsprirea monetară a BNM nu a avut efectul scontat asupra creditării, scăderea numărului de tranzacții nu a temperat apetitul populației pentru împrumuturi mari în euro, iar Moldova intră într-un ciclu de dependență accelerată de creditele ipotecare, în ciuda riscurilor economice și geopolitice persistente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.