Cum a pierdut Europa cel mai profitabil medicament din Canada pentru o gafă de 250 de dolari

17 Iun. 2025, 17:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Iun. 2025, 17:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Gigantul farmaceutic danez Novo Nordisk riscă să piardă miliarde de dolari, după ce nu a achitat o banală taxă de întreținere de 250 de dolari pentru brevetul medicamentului Ozempic înregistrat în Canada – un medicament care în 2023 a generat vânzări globale de 19 miliarde de dolari.

Potrivit raportului anual publicat de companie, protecția datelor pentru Ozempic în Canada va expira în 2026. Însă o omisiune administrativă din 2019 a dus la pierderea efectivă a protecției brevetului. Concret, Oficiul canadian al brevetelor a notificat compania că nu a primit la timp taxa anuală de 250 dolari, oferind totuși șansa de a salva brevetul contra unei plăți de 450 dolari, scrie marketwatch.com.

Avertismentul trimis de autorități a fost clar: „Odată ce un brevet este anulat, nu poate fi reactivat.” Ultima corespondență pe acest subiect a fost datată 1 mai 2019.

Consecințele sunt uriașe. În 2023, Ozempic a fost cel mai vândut medicament în Canada, cu vânzări de 2,5 miliarde dolari, potrivit datelor Iqvia citate de The Globe and Mail.

Mai multe companii, printre care Sandoz, Hikma și Aspen Pharmaceuticals, au depus deja cereri pentru a produce versiuni generice ale Ozempic în Canada. Iar această pierdere a exclusivității deschide ușa unor scenarii și mai complexe: un posibil import paralel de generice din Canada către SUA, în baza programului federal american Section 804. Până în prezent, doar statul Florida a inițiat discuții concrete cu FDA pentru implementarea acestui mecanism.

Astfel, o eroare de câteva sute de dolari riscă să provoace o pierdere de miliarde și să creeze un precedent major în industria farmaceutică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!