62 de milioane de dolari pentru Giurgiulești. România vrea portul, Fondul Proprietatea îl blochează

16 Iul. 2025, 15:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Iul. 2025, 15:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul român, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM), vrea să cumpere operatorul Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, oferind 62 de milioane de dolari, plus investiții suplimentare de cel puțin 28 de milioane de dolari, potrivit informațiilor analizate de Profit.ro. APM a depus deja o ofertă angajantă pentru preluarea integrală a ICS Danube Logistics, operatorul portului, deținut în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), scrie profit.ro.

Deși Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului de la Chișinău a aprobat investiția APM din punct de vedere al securității naționale, tranzacția nu a fost încă perfectată și niciun ban nu a fost achitat. Negocierile sunt în desfășurare, iar plata ar putea fi făcută cel mai devreme în decembrie 2025.

Însă planurile statului român sunt contestate chiar din interior. Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar cu 20% în APM, a deschis proces în justiția română pentru anularea hotărârii AGA din 19 iunie, prin care s-a aprobat oferta de achiziție. FP susține că decizia este riscantă, netransparentă și bazată pe evaluări optimiste, fără analize detaliate de fezabilitate din partea consultantului PWC.

Fondul atrage atenția că: estimarea de 62 milioane dolari s-ar baza pe scenarii optimiste privind creșterea cu 80% a volumelor operate până în 2030;
planul presupune marje de profit (EBITDA) de peste 60%, considerate nerealiste;
există riscuri juridice și de mediu, printre care litigii nerezolvate, sechestru pe clădiri și posibile sancțiuni ecologice în perspectiva aderării Moldovei la UE;
dreptul de administrare asupra portului expiră în 2030, iar regimul fiscal preferențial este incert după această dată.
FP mai susține că achiziția este finanțată indirect printr-o majorare de capital social, ceea ce ar reprezenta un ajutor de stat mascat, și refuză să contribuie financiar la acest proiect, criticând impactul asupra dividendelor pe 2025–2026.

De cealaltă parte, APM susține că oferta este solidă, în urma unor „negocieri intense”, și că achiziția ar aduce beneficii strategice și economice pentru România. Potrivit companiei, toate riscurile identificate au fost luate în calcul și transformate în condiții prealabile și ajustări de preț. De exemplu, pentru riscurile de mediu și regimul post-2030, s-a prevăzut reținerea a 10 milioane de dolari din prețul final, până la soluționarea completă a acestor incertitudini.

Litigiul este pe rol în instanțele din România, iar nicio decizie finală nu a fost luată. Între timp, APM își menține intenția de a prelua Portul Giurgiulești, considerând investiția ca fiind „mai profitabilă decât orice alt proiect de pe piață în prezent”, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și dezvoltării infrastructurii duale în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!