62 de milioane de dolari pentru Giurgiulești. România vrea portul, Fondul Proprietatea îl blochează

16 Iul. 2025, 15:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Iul. 2025, 15:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul român, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM), vrea să cumpere operatorul Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, oferind 62 de milioane de dolari, plus investiții suplimentare de cel puțin 28 de milioane de dolari, potrivit informațiilor analizate de Profit.ro. APM a depus deja o ofertă angajantă pentru preluarea integrală a ICS Danube Logistics, operatorul portului, deținut în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), scrie profit.ro.

Deși Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului de la Chișinău a aprobat investiția APM din punct de vedere al securității naționale, tranzacția nu a fost încă perfectată și niciun ban nu a fost achitat. Negocierile sunt în desfășurare, iar plata ar putea fi făcută cel mai devreme în decembrie 2025.

Însă planurile statului român sunt contestate chiar din interior. Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar cu 20% în APM, a deschis proces în justiția română pentru anularea hotărârii AGA din 19 iunie, prin care s-a aprobat oferta de achiziție. FP susține că decizia este riscantă, netransparentă și bazată pe evaluări optimiste, fără analize detaliate de fezabilitate din partea consultantului PWC.

Fondul atrage atenția că: estimarea de 62 milioane dolari s-ar baza pe scenarii optimiste privind creșterea cu 80% a volumelor operate până în 2030;
planul presupune marje de profit (EBITDA) de peste 60%, considerate nerealiste;
există riscuri juridice și de mediu, printre care litigii nerezolvate, sechestru pe clădiri și posibile sancțiuni ecologice în perspectiva aderării Moldovei la UE;
dreptul de administrare asupra portului expiră în 2030, iar regimul fiscal preferențial este incert după această dată.
FP mai susține că achiziția este finanțată indirect printr-o majorare de capital social, ceea ce ar reprezenta un ajutor de stat mascat, și refuză să contribuie financiar la acest proiect, criticând impactul asupra dividendelor pe 2025–2026.

De cealaltă parte, APM susține că oferta este solidă, în urma unor „negocieri intense”, și că achiziția ar aduce beneficii strategice și economice pentru România. Potrivit companiei, toate riscurile identificate au fost luate în calcul și transformate în condiții prealabile și ajustări de preț. De exemplu, pentru riscurile de mediu și regimul post-2030, s-a prevăzut reținerea a 10 milioane de dolari din prețul final, până la soluționarea completă a acestor incertitudini.

Litigiul este pe rol în instanțele din România, iar nicio decizie finală nu a fost luată. Între timp, APM își menține intenția de a prelua Portul Giurgiulești, considerând investiția ca fiind „mai profitabilă decât orice alt proiect de pe piață în prezent”, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și dezvoltării infrastructurii duale în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.