Contoarele inteligente nu sunt pentru toți: ANRE avertizează că pot aduce pierderi, nu economii

01 Aug. 2025, 14:15
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
01 Aug. 2025, 14:15 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, atrage atenția că trecerea la tarife diferențiate și implementarea contoarelor inteligente nu este eficientă pentru toți consumatorii. În special, gospodăriile care își realizează peste 80% din consumul de energie electrică în timpul zilei nu ar obține avantaje economice din această tranziție.

„Dacă 80% din consumul nostru rămâne în orele de zi, iar doar 15-20% în orele de noapte, trecerea la un tarif diferențiat poate să nu fie deloc eficientă. Prețul energiei în timpul zilei este mai mare decât cel al tarifului standard, chiar dacă noaptea este mai ieftin”, a explicat Ursu.

El a subliniat că tarifele diferențiate sunt avantajoase doar pentru consumatorii care își pot muta o parte semnificativă a consumului în timpul nopții, cum ar fi cei care utilizează pompe de căldură, încărcătoare pentru mașini electrice sau procese industriale nocturne. În caz contrar, costurile ar putea crește în loc să scadă.

Pentru a accesa aceste tarife, consumatorii trebuie să dețină contoare speciale care să înregistreze separat consumul pe timp de zi și de noapte. În timp ce agenții economici sunt deja dotați cu astfel de echipamente, pentru consumatorii casnici trecerea presupune investiții suplimentare și o analiză atentă a structurii consumului.

În paralel, Ministerul Energiei pregătește extinderea unui proiect pilot de instalare a contoarelor inteligente, de la 30.000 la aproximativ 100.000 de unități. Totuși, Ursu subliniază că „nu are rost” ca această tehnologie să fie implementată pe scară largă dacă majoritatea populației continuă să consume energie preponderent în timpul zilei.

„Este important ca fiecare consumator să-și analizeze comportamentul de consum înainte de a solicita trecerea la un tarif diferențiat sau la un contor inteligent. Abia atunci vom putea vorbi despre o eficiență reală și despre economie la facturi”, a conchis șeful ANRE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

04 Iul. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!