CNPF deschide calea pentru vânzarea acțiunilor în patru companii importante

13 Aug. 2025, 14:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2025, 14:55 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) informează acționarii minoritari că au dreptul să solicite răscumpărarea acțiunilor deținute atunci când compania a efectuat emisiuni suplimentare ce depășesc 25% din capitalul social.

În perioada mai–iulie 2025, mai multe societăți pe acțiuni au realizat astfel de tranzacții de proporție, printre care: „ALBINUȚA-II” – valoarea activelor nete per acțiune: 2,74 lei (valoare nominală: 1 leu), „EDIFICIU” – 26,94 lei (valoare nominală: 10 lei), „CRIO IZVORUL” – 1,6 lei (valoare nominală: 1 leu), „JLC” (fostă SA „Lapte”) – 328,59 lei (valoare nominală: 56 lei).
Acțiunile acestor companii nu se tranzacționează pe piața reglementată și nu au preț de piață format, astfel că răscumpărarea se va face la valoarea activelor nete ce revin unei acțiuni, conform ultimelor situații financiare și calculelor comisiilor de cenzori.

Procedura presupune depunerea unei cereri scrise la sediul societății, evaluarea acțiunilor și achitarea contravalorii acestora în cel mult o lună de la acceptarea cererii, prin mandat poștal, transfer bancar sau în numerar.

Solicitările pot fi depuse în termen de 3 luni de la înregistrarea capitalului social majorat la Agenția Servicii Publice (ASP), la adresele sediilor societăților emitente. Cererile depuse după expirarea termenului legal pot fi respinse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.