Condamnat în Moldova, aproape deputat la Kiev: cum a „înviat” Dmitri Necrasov sub numele Torner

Un moldovean condamnat acum 18 ani pentru furturi și escrocherii, cunoscut în trecut ca Dmitri Necrasov, a reușit o ascensiune spectaculoasă, transformându-se din infractor în personaj conectat la oligarhi ucraineni, politicieni de top și federații sportive din Republica Moldova. Investigația realizată de RISE Moldova și proiectul ucrainean „Схеми” dezvăluie detaliile uimitoare ale acestei metamorfoze.

La doar 41 de ani, Dmitri Necrasov – care între timp și-a schimbat identitatea de patru ori și a fost anunțat în căutare de două state – a bifat experiențe greu de imaginat: a evadat din închisoare, a fost declarat „mort” în acte, a încercat să devină deputat în Rada Supremă de la Kiev și conduce astăzi Federația de Biatlon din Republica Moldova sub numele de Dmitri Torner.

În 2003 și 2004, Necrasov a fost condamnat la 11 ani de detenție pentru escrocherii și furturi, inclusiv din apartamente pe care le închiria pentru a le jefui. În 2004, profitând de o permisie, nu s-a mai întors la penitenciar. În aceeași zi s-a căsătorit cu avocata sa, și-a schimbat numele în Bojii și a fugit din țară. Autoritățile l-au anunțat în căutare, însă ulterior un certificat de deces fals, adus din Ucraina, l-a făcut „dispărut” oficial pentru o perioadă.

Revenit la suprafață cu noua identitate de Dmitri Torner, fostul deținut apare în 2019 alături de oligarhul ucrainean Dmitri Firtaș, aflat sub ancheta FBI, și chiar în compania avocatului lui Donald Trump, Rudolph Giuliani, la Paris. Tot atunci a fost aproape să devină deputat în Rada Supremă pe listele Platformei de Opoziție – Pentru Viață, partid considerat pro-Kremlin. A fost retras în ultimul moment din cursă la solicitarea ministerului de Interne ucrainean, care a constatat că își obținuse mai multe identități pe baza unor acte false.

RISE mai notează că Torner a ajuns în ultimii ani de mai multe ori la Chișinău cu avion privat și a fost întâmpinat inclusiv de persoane din anturajul fostului președinte Igor Dodon. Totodată, el s-a implicat în Federația de Biatlon din Moldova, finanțând proiecte și echipamente, și preluând șefia federației prin intermediul unor investiții promise din Austria.

Deși în trecut a fost condamnat și căutat internațional, astăzi Dmitri Torner nu mai are dosare penale active, după ce atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina unele cauze au fost clasate sau prescrise.

Astfel, traseul său spectaculos – de la tâlhării stradale și evadări, la negocieri privind soarta unui oligarh ucrainean și conexiuni cu avocați ai președintelui american – devine un nou dosar emblematic al felului în care personaje controversate reușesc să-și reinventeze biografiile și să pătrundă în structuri de influență politică și economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#torner #escrocherie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.