De ce a ajuns Serbia tabără de antrenament pentru destabilizările rusești din Europa

01 Oct. 2025, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2025, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Odată cu intensificarea războiului hibrid al Rusiei asupra Europei, Balcanii de Vest au devenit locul preferat de ruși pentru antrenarea unor „unități” folosite pentru destabilizări, provocări și violențe pe care le exportă mai apoi în țările unde Kremlinul are un interes.

Poliția sârbă a arestat, luni, 11 persoane, acuzate de „incitare la ură” care pregăteau operațiuni în Franța și Germania. Potrivit autorităților sârbe, acestea au acționat la „ordinul unui serviciu de informații străin”, fără să menționeze la ce stat face referire. Toate indiciile duc însă spre serviciile secrete ruse. Mai mult, Franța anunța în urmă cu câteva zile că interferența străină a stat la baza unor acte provocatoare care au vizat situri evreiești și musulmane din Franța în ultimii ani, în contextul tensiunilor ridicate din cauza războiului din Gaza. Oficialii francezi au declarat anterior că investighează rolul Rusiei în operațiunile de destabilizare care au alimentat tensiunile sociale și au semănat diviziuni în Franța.

Serbia, care își propune să adere la UE, are relații strânse cu Rusia și este singura țară europeană care nu a introdus sancțiuni împotriva Moscovei.

De altfel, peste 30.000 de ruși s-au înregistrat pentru rezidență temporară în Serbia între februarie 2022 și mijlocul anului 2023; însă estimările din diverse mass-media internaționale sugerează că numărul real de ruși din Serbia este mult mai mare – între 100.000 și 400.000.

Rușii profită de un regim fără vize între cele două națiuni creștine predominant ortodoxe. De la prăbușirea Iugoslaviei în anii 1990, naționaliștii sârbi au încercat să sublinieze legăturile istorice dintre sârbi și ruși, prezentând cele două națiuni creștine ortodoxe slave ca pe niște frați uniți de neîncrederea față de Occident.

Legături care duc la Moscova
Aceste mediu este unul propice pentru pregătirea acțiunilor destabilizatoare din Europa, iar legăturile dintre atacurile pregătite și operate în Franța și Germania cu taberele în care erau antrenați români și moldoveni pentru destabilizarea Republicii Moldova după alegeri duc la Moscova.

O investigație comună a BIRN și a CU SENS din Republica Moldova a dezvăluit cum funcționează taberele de antrenament conduse de agenți ruși în Bosnia și Serbia, despre care Chișinăul susține că au fost folosite pentru a antrena moldovenii în tehnici de destabilizare înainte de alegerile prezidențiale moldovenești de anul trecut.

Potrivit investigației, moldovenii erau recrutați de un cetățean moldovean, Anatolii Prizenko, care îi trimitea în Balcani unde erau antrenați cu instructori ruși în tabere paramilitare ascunse în păduri.

Într-un interviu acordat publicației de investigații moldovenești CU SENS, un bărbat care a participat la astfel de tabere a descris antrenamentul inițial în entitatea Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina, populată predominant de sârbi și pro-rusă, și ulterior într-un sat numit Radenka, în estul Serbiei.

În februarie, Anatolii Prizenko, în vârstă de 51 de ani, a fost arestat la Chișinău sub suspiciunea că a recrutat și organizat antrenamente în Bosnia și Serbia.

În decembrie anul trecut, Uniunea Europeană l-a sancționat pe Prizenko, care a revendicat public responsabilitatea pentru plata mai multor cetățeni moldoveni pentru a picta Steaua lui David pe străzile Parisului în octombrie 2023. UE a declarat că această acțiune a avut un „efect destabilizator semnificativ în contextul conflictului dintre Israel și Hamas” din Gaza.

Relatările din mass-media de la acea vreme au afirmat că operațiunea a fost efectuată în numele serviciului de informații rus, GRU, cu scopul de a alimenta tensiunile din societatea franceză.

150 de români și moldoveni au fost antrenați în luptă tactică în Serbia pentru revolte la Chișinău
Săptămâna trecută, Serbia a anunțat că a arestat doi bărbați pentru că au organizat tabere de antrenament paramilitar de luptă tactică pentru români și moldoveni. Aproximativ 150 de cetățeni din România și Republica Moldova au participat la taberele din apropierea orașului Loznica, în care au fost pregătiți de instructori din Rusia și Belarus. să le opună rezistență polițiștilor din Republica Moldova în cazul unor tulburări sociale în ziua alegerilor.

Instruirea a fost susținută de instructori cetățeni ai Federației Ruse și Belarusului în complexul Sunčana reka, situat pe porțiunea dintre Loznica și Banja Koviljača. Potrivit BIRN, instructorii plecau din Serbia spre Muntenegru la fiecare 30 de zile, apoi se întorceau la Loznica.

Grupuri de aproximativ 50 de persoane, în ultimele luni, au venit la complexul Sunčana Reka în cel puțin patru ocazii, potrivit sursei BIRN.

„Stăteau acolo șapte zile și primeau întotdeauna pensiune completă. Vorbeau rusă. Ultima dată când au fost acolo a fost acum zece zile. Doi bărbați soseau înaintea tuturor, organizau totul și așteptau grupurile. Stagiarii petreceau mai mult timp în sala de ședințe”, a spus o sursă pentru publicația sârbă.

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.