Victoriabank sprijină IMM-urile printr-un nou credit subordonat de la EFSE

Victoriabank și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) își consolidează parteneriatul de lungă durată printr-un nou credit subordonat. Valoarea contractului este de 10 milioane EUR (echivalent în MDL), iar perioada de acordare se extinde până la 10 ani.

Acest instrument financiar va contribui atât la capitalizarea Victoriabank, cât și la extinderea resurselor disponibile pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova. Prin intermediul său, IMM-urile vor avea acces la fonduri suplimentare pentru modernizare și investiții în inovare, ceea ce va sprijini direct mediul de afaceri local și crearea de noi locuri de muncă.

„Prin acest credit subordonat atragem investiții importante în Republica Moldova într-o perioadă în care economia și businessurile locale au nevoie de susținere. Faptul că are o maturitate extinsă, de 10 ani, reprezintă un semnal de încredere și contribuie la consolidarea capitalului Victoriabank. Astfel, continuăm să fim un partener pentru IMM-uri și să le oferim resurse pentru creștere și dezvoltare sustenabilă”, declară Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

„Această investiție prin împrumut reflectă angajamentul EFSE de a sprijini reziliența financiară pe termen lung în Republica Moldova. Prin acordarea unei finanțări subordonate în moneda locală, cu o maturitate de zece ani, nu doar consolidăm poziția de capital a Victoriabank, ci și oferim antreprenorilor locali acces la finanțare mai stabilă și mai sigură. Sprijinirea întreprinderilor micro, mici și mijlocii în parcursul lor de creștere rămâne în centrul misiunii noastre”, susține Oxana Binzaru, Director Regional la Finance in Motion.

În prezent, fiecare al cincilea credit pentru IMM-uri din portofoliul Victoriabank este finanțat din resursele EFSE, ceea ce subliniază impactul direct al parteneriatului asupra economiei locale. Colaborarea dintre Victoriabank și EFSE este una de lungă durată, construită pe încredere și obiective comune, iar noul credit întărește această relație, aducând beneficii concrete pentru antreprenorii din Republica Moldova.

Despre Victoriabank
Cu o istorie de 35 de ani, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de peste 16% și active de 30 de miliarde de lei. Având ca acționari majoritari Banca Transilvania și BERD, Victoriabank se dedică susținerii economiei locale, inovației și dezvoltării durabile. Cu o rețea de 65 de unități și peste 1.200 de angajați, banca oferă servicii și produse pentru aproape 360.000 de clienți, prin soluții financiare sigure, moderne și adaptate nevoilor acestora.

Despre EFSE
Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) este un fond de investiții cu impact, creat pentru a stimula dezvoltarea economică și prosperitatea în Europa de Sud-Est și în Caucaz. Prin cele două sub-fonduri ale sale – Regional Sub-Fund (RSF) și Ukraine Sub-Fund (USF) – EFSE oferă soluții financiare adaptate pentru a sprijini antreprenoriatul, a consolida incluziunea financiară și a susține economiile locale.

EFSE a fost inițiat în 2005 de către Banca de Dezvoltare KfW, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Comisiei Europene. Fiind primul parteneriat public-privat de acest fel, EFSE își atrage capitalul din agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali privați. Compania Finance in Motion GmbH din Germania este administratorul portofoliului EFSE, iar Hauck & Aufhäuser Fund Services S.A. din Luxemburg acționează ca administrator general al fondului.

Pentru mai multe informații despre Fondul European pentru Europa de Sud-Est, vizitați: www.efse.lu

Despre Finance in Motion
Finance in Motion structurează, gestionează și oferă consultanță pentru aproape 4 miliarde de euro, repartizați în 10 fonduri, toate clasificate conform articolului 9 SFDR. Aceste fonduri din piețele private generează impact pozitiv pentru oameni și mediu prin intermediul instituțiilor financiare regionale, investițiilor directe, consultanței și dezvoltării de capacități. Fondată în Germania, cu expertiză locală în regiuni ce merg de la America Latină până în Europa de Est, compania investește în piețele emergente de peste 20 de ani.

Pentru mai multe informații, vizitați: www.finance-in-motion.com

#Victoriabank #EFSE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău a înregistrat în această vară un trafic de aproape 2,4 milioane de pasageri, un nou record absolut care, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, arată cum s-a schimbat în ultimii ani comportamentul de consum și de călătorie al moldovenilor.

Economistul susține că transportul aerian a devenit pentru o parte tot mai mare a populației o formă obișnuită de deplasare, în condițiile în care un volum comparabil de pasageri era deservit în trecut pe parcursul unui an întreg.

Ioniță compară actualul nivel al traficului inclusiv cu perioada sovietică. Potrivit lui, în cele trei luni de vară prin Aeroportul Chișinău trec acum de aproape opt ori mai mulți pasageri decât în vara record din 1989.

„Vorbim deja despre o altă dimensiune a mobilității populației”, afirmă economistul.

Un factor care contribuie la creșterea traficului este războiul din Ucraina și închiderea spațiului aerian ucrainean, ceea ce determină o parte dintre cetățenii ucraineni să utilizeze aeroportul din Chișinău. Ioniță subliniază însă că recordurile actuale nu pot fi explicate doar prin acest fenomen, întrucât tendința de creștere a mobilității aeriene a moldovenilor a început cu mult înainte.

Unul dintre principalii factori structurali este dezvoltarea turismului extern. Potrivit estimărilor economistului, la fiecare turist care pleacă în vacanță prin intermediul unei agenții de turism, alți aproximativ trei își organizează singuri călătoria, cumpărând separat biletele de avion și rezervând cazarea prin platforme online.

Această categorie de călători alimentează puternic traficul aeroportuar, în condițiile în care avionul a devenit principala opțiune pentru destinații precum Turcia, Egipt, Italia, Grecia sau Spania.

Ioniță consideră că fenomenul reflectă și o schimbare a capacității financiare a populației.

„Putem spune că veniturile sunt mici și că nivelul de trai rămâne modest comparativ cu statele europene, ceea ce este adevărat, însă comportamentul de consum ne arată că pentru o parte tot mai mare a populației călătoria cu avionul a încetat să mai fie un lux”, notează economistul.

Un alt factor important este liberalizarea pieței transportului aerian. Liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, deschiderea pieței aviatice și intrarea mai multor companii aeriene au dus la apariția mai multor destinații, frecvențe mai mari și prețuri mai competitive.

Potrivit lui Ioniță, aceasta este una dintre cele mai clare demonstrații ale efectelor concurenței: oferta crește, prețurile devin mai accesibile, iar consumul se majorează.

Economistul atrage atenția că un număr mai mare de pasageri nu înseamnă neapărat și un număr proporțional mai mare de persoane distincte care călătoresc. Aceeași persoană poate zbura de mai multe ori într-un an, iar fiecare călătorie generează cel puțin o plecare și o revenire.

Cert este însă, spune el, că intensitatea mobilității populației a crescut foarte mult, iar avionul ocupă astăzi un rol incomparabil mai important decât în urmă cu 10–20 de ani.

După prăbușirea traficului din perioada pandemiei, transportul aerian și-a revenit rapid. Dacă în 2024 depășirea pragului de patru milioane de pasageri părea un rezultat excepțional, în 2025 traficul a trecut de șase milioane, iar pentru 2026 Ioniță estimează că Aeroportul Chișinău va depăși foarte probabil pragul de șapte milioane de pasageri.

Această creștere scoate însă tot mai clar la iveală limitele infrastructurii aeroportuare.

„Aeroportul Chișinău a crescut mai repede decât infrastructura sa”, afirmă economistul.

În opinia sa, problema principală pentru următorii ani nu mai este atragerea pasagerilor, ci adaptarea aeroportului la traficul care deja există. Terminalul, punctele de control, spațiile de așteptare, parcările și accesul rutier trebuie dimensionate pentru un trafic anual de peste șapte milioane de pasageri.

„În urmă cu cincisprezece ani ne întrebam de unde să luăm pasageri; astăzi trebuie să ne întrebăm unde îi mai încadrăm”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cele 2,4 milioane de pasageri din această vară sunt mai mult decât un record statistic și reflectă schimbarea modului în care moldovenii călătoresc, dezvoltarea turismului, liberalizarea pieței aeriene și creșterea concurenței dintre companii.

#Aeroport #trafic #bani