Azamet, povestea unei afaceri moldovenești care a cucerit piața europeană de distribuție

08 Nov. 2025, 11:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Nov. 2025, 11:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

În peste 17 ani de activitate, compania Azamet a parcurs un drum impresionant — de la un mic magazin de familie din Cazaclia, raionul Ceadîr-Lunga, la un grup de companii care distribuie peste 50 de branduri internaționale și deține propria linie de producție. Astăzi, Azamet este membră a Asociației Europene a Distribuitorilor și Producătorilor (ESMA), o recunoaștere a standardelor europene de calitate și profesionalism la care a ajuns o afacere pornită dintr-un sat din sudul Moldovei, scrie modernbayer.md.

Fondatoarea companiei, Valentina Uzun, vorbește despre începuturile, provocările și ambițiile care au transformat Azamet într-un jucător important al pieței FMCG din Republica Moldova.

„Am început în 2007, cu un mic magazin de retail în satul natal. În câțiva ani, am deschis filiale în centrul și nordul țării, ceea ce ne-a permis să devenim distribuitor național. Primul brand importat a fost Lukas, o companie ucraineană cu care colaborăm și astăzi”, povestește Valentina Uzun.

În 2016, aderarea la ESMA a fost un pas decisiv pentru companie. „Apartenența la o asociație europeană ne-a oferit acces la o rețea globală de distribuitori și la o nouă perspectivă — aceea de a crea tendințe pe piață, nu doar de a le urma.”

Fosta jurnalistă spune că a ales calea afacerilor din nevoia de independență și echilibru. „Am renunțat la presă într-o perioadă în care valorile societății se schimbau. Antreprenoriatul mi s-a părut o cale mai sigură și mai liberă. În FMCG am văzut stabilitatea: oricâte crize ar fi, oamenii vor avea mereu nevoie de produsele de bază.”

50 de branduri și o filozofie bazată pe încredere
Astăzi, Azamet colaborează cu peste 50 de mărci internaționale. „Alegem parteneri care cred în creșterea comună și gândesc pe termen lung. Afacerile se construiesc pe încredere și pe relații umane, nu doar pe cifre”, explică Uzun.

Compania are depozite la Chișinău, Bălți și Ceadîr-Lunga, iar din 2024 gestionează livrările printr-un centru logistic unic și un sistem cross-docking, care permite distribuția în 24 de ore în toată țara. Azamet a implementat și soluții digitale moderne: gestionarea automată a comenzilor, sistem Warehouse Management și Transport Management System, plus un tablou de bord Power BI pentru vânzări, marketing și finanțe.

Dincolo de distribuție, compania investește în producție proprie, prin Azamet Pro, specializată în uleiuri presate la rece din semințe și nuci. „Exportăm în Germania, Franța, Ungaria, Țările Baltice, Belarus și Anglia, iar valoarea exporturilor atinge 1 milion de euro anual. Urmează extinderea pe piețele Benelux, Scandinavia, Elveția și Israel”, spune fondatoarea.

Azamet are 346 de angajați, dintre care mulți lucrează încă din primele zile ale companiei. „Nucleul echipei a crescut odată cu noi. Loialitatea, respectul și valorile comune sunt baza culturii noastre corporative”, afirmă Valentina Uzun.

Pentru următorii ani, Azamet mizează pe diversificare: dezvoltarea categoriilor Healthy Food, Canned Food și Asian Food, investiții într-o nouă infrastructură de producție și consolidarea brandului Biateca pe piața europeană. În paralel, Valentina Uzun își propune să creeze o Asociație a Distribuitorilor FMCG din Moldova, după modelul ESMA.

„Am demonstrat că o afacere mare se poate construi dintr-un sat mic, dacă este făcută cu pasiune, muncă și valori umane. Acesta e adevăratul capital al unei companii”, concluzionează fondatoarea Azamet.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.