Investițiile în stablecoins, mai stricte: o țară europeană pregătește noi reguli

Banca Angliei (BoE) a pregătit un proiect de reglementare care ar urma să permită emițătorilor de monede digitale stabile (stablecoins) să investească până la 60% din activele de rezervă în obligațiuni guvernamentale. Măsura reprezintă o relaxare a poziției tradiționale a instituției față de sectorul stablecoins, care a fost criticat anterior pentru restricțiile stricte impuse emitenților, potrivit Reuters.

Stablecoins sunt criptoactive concepute pentru a menține o valoare constantă, de regulă legată de o monedă fiat sau alte active, și reprezintă o alternativă la volatilitatea ridicată a criptomonedelor clasice. În noul cadru propus, 40% din rezervele acestor monede ar urma să fie păstrate la Banca Angliei, iar un regim temporar le-ar permite emitenților să investească inițial până la 95% din activele suport.

Banca intenționează să monitorizeze doar stablecoins cu potențial de utilizare extinsă pentru plăți. Totuși, proiectul menține plafoanele controversate privind deținerile: 20.000 de lire sterline pentru persoane fizice și 10 milioane de lire pentru companii. Companiile mari, precum platformele de tranzacționare sau lanțurile de retail, vor putea solicita excepții, urmând ca aceste limite să fie ajustate pe măsură ce riscurile asupra stabilității financiare scad.

Sarah Breeden, adjunctul guvernatorului BoE responsabil de stabilitatea financiară, a declarat că propunerile reprezintă „un pas important către implementarea reglementărilor stablecoins în Marea Britanie începând din 2026”.

Anterior, industria criptomonedelor criticase decizia BoE din 2023 de a obliga emitenții să păstreze toate activele în conturi fără dobândă la banca centrală, argumentând că această măsură ar fi putut împiedica adoptarea stablecoins pe piața britanică. Noile propuneri sugerează un compromis între siguranța financiară și flexibilitatea investițională a emitenților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stablecoin #investitii in cripto #Banca Angliei #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.