Ultima bancă americană închide ușa Moscovei! Citi pleacă pentru totdeauna din Rusia

Ultimul mare grup bancar american prezent pe piața rusă își încheie definitiv activitatea. Citibank, unul dintre cei mai mari jucători occidentali din sectorul bancar rus și inclus anterior în top 20 cele mai mari bănci din țară după active, se retrage complet din Rusia.

Sucursala rusă a Citi (Citibank) va fi vândută companiei Renaissance Capital, un grup financiar controlat până în 2024 de miliardarul Mihail Prokhorov, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2012, unde a obținut 8% din voturi.
Ordinul care autorizează tranzacția a fost semnat miercuri de președintele Vladimir Putin. Suma nu este precizată în document.

Citi activează în Rusia încă din anii ’90, însă decizia de a renunța la businessul local a fost luată încă din 2021, înainte de invazia rusă în Ucraina. După începutul războiului, banca a accelerat retragerea: între 2022 și 2025 volumul creditelor acordate de Citi în Rusia a scăzut cu 98%, iar depozitele persoanelor fizice și fondurile corporative de pe conturi s-au redus de 90 până la 150 de ori.

În 2024–2025 Citi a închis treptat toate serviciile pentru clienții persoane fizice. Banca a suspendat funcționarea cardurilor debit, accesul la Sistemul de plăți rapide al Băncii Centrale, transferurile, retragerile de numerar de la terminale și achitările prin cod QR.
În noiembrie 2024, Citi a închis ultimul birou care lucra cu retailul — sucursala de lângă stația Paveliețkaia din Moscova. Iar în octombrie 2025 Citibank a încetat și deservirea tuturor conturilor de economii și acumulare.

După începutul războiului din Ucraina, majoritatea băncilor occidentale și-au anunțat intenția de a părăsi piața rusă, însă puține au reușit să vândă efectiv filialele. Printre acestea: Societe Generale, ING și Goldman Sachs.

Cel mai mare grup bancar occidental rămas în Rusia, Raiffeisenbank, se confruntă în continuare cu presiuni ale Kremlinului, care blochează orice tranzacție de vânzare. Potrivit surselor Reuters, autoritățile ruse încearcă să păstreze „podurile financiare” cu Europa, care continuă să cumpere petrol și gaze rusești în valoare de câteva miliarde de euro anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#citi #banc #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.