BNM își schimbă arhitectura de conducere. Reformă susținută de FMI, avizată de Parlament

Procedura de numire și demitere a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) va fi modificată. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege elaborat de BNM sub egida Fondului Monetar Internațional și promovat de Ministerul Finanțelor. Autorii afirmă că noile reglementări vor „fortifica garanțiile privind exercițiul independent al atribuțiilor” conducerii BNM.

Modificările propuse detaliază componența organelor de conducere, criteriile de calificare, durata mandatelor, procedurile de numire, dar și cele de demitere. Potrivit proiectului, numirea membrilor în funcțiile de conducere va necesita consultarea Președintelui Parlamentului, a guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe – în funcție de postul vizat. Fiecare numire va fi însoțită de un aviz privind respectarea condițiilor legale, aviz care va fi audiat în plen înaintea votului.

Documentul introduce și dreptul membrilor Comitetului Executiv de a fi audiați în cazul unei eventuale revocări din funcție, consolidând astfel garanțiile procedurale.

Proiectul prevede și schimbări structurale în componența Consiliului de supraveghere. Viceguvernatorul BNM va fi exclus din consiliu, ceea ce va elimina suprapunerea între conducerea executivă și cea de supraveghere. În același timp, numărul membrilor nesalariați va crește de la patru la cinci, în timp ce durata mandatelor acestora va fi redusă de la șapte la cinci ani.

Alte prevederi vizează modul de desfășurare a ședințelor Consiliului de supraveghere, ajustarea atribuțiilor acestuia și modificări legate de regimul rezervelor obligatorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.