BNS confirmă: nu mâncarea ne omoară, ci facturile. Inflația anuală a fost de 6,8% în 2025

Rata anuală a inflației în Republica Moldova a ajuns în decembrie 2025 la 6,8%, cea mai mică valoare înregistrată pe parcursul anului, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Indicatorul este în continuă scădere din luna iunie 2025, dar rămâne sub nivelul de la finele anului precedent, când inflația anuală era de 7,0%.

În plan lunar, prețurile medii de consum au crescut în decembrie 2025 cu 0,9% față de noiembrie, evoluție determinată aproape exclusiv de scumpirea serviciilor, care au urcat cu 3,5%, contribuind cu 1 punct procentual la inflația totală. Această creștere a fost provocată în special de majorarea tarifelor la energia electrică, care au sărit cu 24,9% într-o singură lună, după ce compensațiile guvernamentale au fost eliminate începând cu 1 decembrie 2025.

BNS explică faptul că, în perioada februarie–noiembrie 2025, compensațiile la energie au redus facturile gospodăriilor cu circa 25%, ceea ce a ținut inflația mai jos cu aproximativ 0,9 puncte procentuale. Odată cu anularea acestora, în indicele prețurilor de consum au fost reflectate tarifele integrale stabilite de ANRE, declanșând un șoc statistic și financiar pentru populație.

În același timp, alimentele și bunurile nealimentare s-au ieftinit, temperând creșterea generală a prețurilor. Produsele alimentare au scăzut cu 0,1%, iar bunurile nealimentare cu 0,2%. Cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat la legume (-1,8%), fructe (-1,0%) și combustibili (-2,0%), inclusiv motorina (-6,5%) și benzina (-2,1%).

Pe de altă parte, unele produse alimentare au continuat să se scumpească: ouăle de găină au crescut cu 2,8%, iar uleiul vegetal, laptele și produsele lactate – cu câte 0,4%.

În 2025, prețurile la alimente sunt cu 5,6% mai mari decât în decembrie 2024, bunurile nealimentare cu 2,3%, iar serviciile cu 14,8%, ceea ce arată că facturile și tarifele rămân principalul motor al inflației. În interiorul acestui grup, energia electrică este cu 48% mai scumpă decât acum un an, iar serviciile comunal-locative – cu aproape 27%.

Pentru întregul an 2025, inflația medie anuală a fost de 7,8%, semnificativ peste nivelul din 2024 (4,7%), ceea ce înseamnă că, în pofida temperării de la final de an, costul vieții a crescut mult mai rapid pe parcursul ultimelor 12 luni.

BNM estima că inflația anuală va atinge un vârf de 6,7% în trimestrul IV 2025, iar ulterior va coborî până la o valoare minimă de 4,1% în trimestrul II 2026. Pentru anul 2025, instituția indica o inflație medie anuală de 7,7%, care ar urma să scadă la 4,3% în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statistică #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.

#100 dolari #prețul petrolului