China ară Moldova! 76% din pluguri vin din Asia

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plug #tehnică #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.