Moldova, aproape ultima în Europa la impozite pe venit: diferență uriașă față de Vest, unde taxele ajung la 60%

16 Feb. 2026, 11:36
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:36 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

21 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  bani.md

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a venit cu explicații după apariția informațiilor privind reducerea numărului de zile de concediu plătit, precizând că angajații nu vor pierde nici zile de odihnă și nici indemnizațiile de concediu.

Potrivit oficialei, modificările propuse nu vizează reducerea concediului anual de odihnă, ci doar ajustarea modului de calcul al anumitor perioade care sunt incluse în vechimea de muncă ce oferă dreptul la concediu.

„Concediile de odihnă nu se reduc și nimeni nu pierde nici zilele de odihnă, nici banii de concediu”, a subliniat Natalia Plugaru.

Ministra a explicat că drepturile angajaților la concediul anual rămân neschimbate, iar modificările legislative nu afectează durata concediului de bază și nici cuantumul indemnizațiilor achitate în perioada de odihnă.