Croația blochează petrolul rusesc pentru Ungaria și Slovacia. Bruxelles-ul asigură că sunt rezerve pentru 90 de zile

O nouă dispută zguduie Uniunea Europeană, după ce Croația a respins solicitarea Ungariei și Slovaciei de a facilita transportul petrolului rusesc, în contextul întreruperii livrărilor prin Ucraina. Decizia vine după ce un atac aerian rusesc din 27 ianuarie a avariat ramura sudică a conductei Drujba, singura rută prin care cele două state mai primeau țiței din Rusia.

Budapesta și Bratislava au cerut sprijinul Zagrebului pentru a evita o criză de aprovizionare, însă ministrul croat al Economiei, Ante Šušnjar, a respins public solicitarea. „Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean. Nu mai există scuze pentru a rămâne legați de țițeiul rusesc pentru nicio țară din UE”, a transmis oficialul.

Între timp, Comisia Europeană încearcă să calmeze temerile legate de o eventuală criză energetică. Un purtător de cuvânt al Executivului comunitar a declarat marți că nu există riscuri pe termen scurt privind securitatea aprovizionării cu petrol în Ungaria sau Slovacia, în urma perturbării fluxului de țiței rusesc prin Ucraina.

„Nu există riscuri pe termen scurt la adresa securității aprovizionării, deoarece ambele state membre UE – Ungaria și Slovacia – au rezerve în stocurile de urgență pentru 90 de zile”, a precizat oficialul, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul este în contact cu autoritățile de la Kiev pentru a stabili un calendar privind repararea conductei Drujba.

Conform legislației europene, statele membre trebuie să mențină rezerve de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete, pentru a face față unor eventuale șocuri de aprovizionare.

În luna februarie nu au mai fost înregistrate livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Cele două țări sunt ultimele din UE care mai depind de țițeiul rusesc livrat prin Ucraina și au refuzat până acum inițiativele Bruxelles-ului de a renunța complet la aceste importuri, în cadrul strategiei europene de reducere a veniturilor energetice ale Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#petrol din rusia #Slovacia #petrol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani