Cerințe umilitoare: crescătorii de păsări din Ucraina, revoltați de noile ultimatumuri ale Moldovei

Moldova a înaintat Ucrainei condiții dure pentru reluarea importului de carne de pui, pe care producătorii ucraineni le numesc disproporționate și neconstructive.

Despre acest lucru informează RBC-Ucraina, cu referire la scrisoarea „Uniunii Crescătorilor de Păsări din Ucraina” către Ministerul Economiei și Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, aflată în posesia redacției.

Esența conflictului și poziția crescătorilor ucraineni de păsări

Din cauza depistării antibioticului metronidazol în furajele ucrainene pentru păsări, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Moldova (ANSA) a introdus pe 26 ianuarie interdicția asupra importului de carne de pui din Ucraina.
Pe 4 martie, în cadrul unei reuniuni online a grupului de lucru Ucraina–Moldova, urmează să fie discutat mecanismul de reluare a livrărilor.

În ajun, asociația „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, care include peste 40 de întreprinderi, s-a adresat conducerii instituțiilor de profil din Ucraina.

În scrisoarea adresată ministrului Economiei, Oleksii Sobolev, și șefului Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, Serhii Tkaciuk, asociația a indicat poziția neconstructivă a ANSA.
În special, în apel se menționează că între autoritatea moldovenească (ANSA) și importatori „se poartă negocieri indirecte privind formularea unor condiții separate de prelevare a probelor de sânge de la păsări pe capacitățile ucrainene și testarea serului pentru conținutul de metronidazol în laboratoarele țărilor UE”.

Și acest lucru se întâmplă fără participarea Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor din Ucraina. Asociația a subliniat că acest fapt pune producătorii ucraineni în condiții inegale și încalcă paritatea.

„În plus, ANSA, cel mai probabil, nu știe că Ucraina a prelevat deja un număr reprezentativ de probe de sânge și le-a trimis pentru cercetări în laboratoare de referință ale UE. Această informație trebuie transmisă cât mai curând posibil oficialilor ANSA pentru a le ajusta planurile”, se arată în scrisoare.

De asemenea, „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina” atrage atenția că, potrivit articolului 5 al Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare al Organizației Mondiale a Comerțului (SPS OMC), orice măsuri restrictive trebuie să se bazeze pe o evaluare științifică a riscului.

Interdicția totală a importului întregii producții avicole, care se bazează pe un caz singular legat de furaje, este disproporționată și nejustificată științific. Aceasta nu reprezintă o dovadă directă a contaminării produselor alimentare; conform Codex Alimentarius, controlul trebuie efectuat asupra produsului final”, subliniază Asociația.

Totodată, adaugă „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, în calitate de țări candidate la aderarea la UE, Ucraina și Moldova trebuie să se ghideze după principiul proporționalității, consacrat în dreptul internațional și european.
În special, conform Regulamentului (UE) 2019/1793, depistarea neconformităților în loturi individuale constituie temei pentru introducerea unui regim de control sporit, care presupune verificări fizice și teste de laborator asupra unui anumit număr de loturi, nu oprirea totală a comerțului pentru întregul sector.
„Aplicarea principiului clauzei de salvgardare de către Moldova trebuie să fie proporțională cu riscul și să nu creeze bariere nejustificate în comerț, ceea ce corespunde prevederilor Acordului SPS al OMC”, se arată în scrisoare.

De ce cerințele ANSA sunt inacceptabile

Planurile sale „privind reluarea treptată și prudentă a importului de carne de pasăre din Ucraina în Republica Moldova” au fost expuse de directorul ANSA, Radu Musteață, într-o scrisoare adresată șefului Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor din Ucraina, Serhii Tkaciuk, la 27 februarie.

În special, el a menționat că, în prima etapă, reluarea importului nu vizează carnea refrigerată, „importul fiind restabilit doar pentru carnea de pasăre sub formă de carcase sau părți tranșate în stare congelată”.

De asemenea, pentru reluarea exporturilor în Moldova, ANSA cere ca probele de ser sanguin să fie prelevate din 10 loturi de păsări sacrificate la fiecare abator.

În opinia exportatorilor ucraineni de carne de pui, acest lucru este deja nu despre sanitar, ci despre distrugerea conștientă a comerțului liber dintre țări.

Cea mai mare nemulțumire a producătorilor ucraineni este modul în care șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din Moldova propune efectuarea acestor verificări.
De exemplu, potrivit cerințelor, probele de ser sanguin trebuie prelevate exclusiv de medicul veterinar oficial la abatorul desemnat de Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor din Ucraina. În același timp, partea ucraineană trebuie să ofere agenției moldovenești contactul direct al acestui medic (de exemplu, numărul WhatsApp).

Mai mult, specialiștii ANSA își rezervă dreptul de a solicita medicului veterinar monitorizarea online a procesului de prelevare a probelor în timp real.

Poziția părții moldovenești, potrivit crescătorilor ucraineni de păsări, seamănă mai mult cu un ultimatum decât cu o încercare de a găsi un compromis.

În special, se cere ca, chiar și după reluarea importului de carne congelată, medicul veterinar oficial să preleveze probe suplimentare la prima solicitare a specialiștilor ANSA, iar acest proces să fie supus, de asemenea, monitorizării video aleatorii.
În plus, Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor trebuie să furnizeze din timp colegilor moldoveni programul de lucru al abatorului și capacitatea sa de sacrificare.

Exportatorii ucraineni subliniază că astfel de cerințe, precum prelevarea probelor sub înregistrare video, subminează încrederea în sistemul de control veterinar și nu corespund practicii internaționale.

Menționăm că prima reuniune online a grupului a avut loc pe 12 februarie. Partea moldovenească a fost reprezentată de ministra agriculturii și industriei alimentare, Ludmila Catlabuga, și directorul general ANSA, Radu Musteață.

Ministrul ucrainean al economiei, Oleksii Sobolev, a declarat la această reuniune că „Ucraina este sigură de calitatea produselor sale și acest lucru este confirmat de exporturile stabile pe piața Uniunii Europene.

„Suntem gata pentru maximă deschidere și pentru a oferi garanții suplimentare părții moldovenești, inclusiv prin efectuarea de teste în laboratoare acreditate la cerere. Scopul nostru este să rezolvăm rapid toate problemele tehnice și să eliminăm restricțiile la exportul de carne de pui, deoarece nu există motive obiective pentru o oprire îndelungată a livrărilor”, a spus el.

După cum s-a aflat, guvernul ucrainean pregătește o hotărâre privind licențierea importului de vin, struguri și alcool din Moldova, ca răspuns la interdicția Chișinăului asupra importului de carne de pui ucraineană.
Introducerea acestui regim este considerată un instrument proporțional și legal de reacție în absența unei revizuiri constructive a restricțiilor. Ucraina declară că este pregătită pentru dialog, dar își rezervă dreptul la pași adecvați pentru protejarea producătorilor naționali și a stabilității sectorului agroalimentar.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.