Criză de gaz în Transnistria: centralele termice oprite, MGRES trece la cărbune

Administrația de la Tiraspol anunță că, în urma evenimentelor din Orientul Mijlociu, au apărut perturbări critice în mecanismul de livrare a gazelor naturale către regiunea transnistreană.

Potrivit așa-numitului Minister al Dezvoltării Economice, consecințele acestor evoluții au dus la reducerea semnificativă a volumelor de gaz livrate, ceea ce a determinat autoritățile să limiteze consumul de gaze naturale în scopuri comerciale și în sectorul termoenergetic. În acest context a fost introdus un regim strict de economisire a gazelor.

Autoritățile din regiune susțin că producerea energiei electrice la centrala Centrala de la Cuciurgan va continua, însă aceasta va funcționa pe bază de cărbune, pentru a acoperi necesarul consumatorilor. În același timp, căldura va fi asigurată pentru instituțiile medicale și cele sociale cu regim permanent, precum și pentru grădinițe. De asemenea, oficialii afirmă că livrarea apei calde pentru consumatorii casnici va fi menținută acolo unde este posibil.

Potrivit informației disponibile, în regiunea transnistreană au fost oprite toate centralele termice, iar livrarea căldurii și apei calde către locuințe a fost suspendată.

În același timp, stațiile de alimentare cu gaz natural comprimat din regiune continuă să funcționeze în regim normal, deși pe rețelele sociale au apărut informații despre formarea unor cozi la unele benzinării.

#apa calda #gaze #transnistria #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.